Gheorghe Cojocaru: Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio pleca de la Chișinău la începutul lunii februarie după ce făcuse public un punct de vedere anume, recomandând modificarea doar a unui singur articol din Constituție, al celui care vizează modalitatea de alegere a șefului statului. Acest punct de vedere, se pare, nu a stârnit entuziazmul liderilor Alianței pentru Integrare Europeană, dar, cel puțin, i-a determinat să-și ia o pauză de reflecție, după care să prezinte un punct de vedere comun sau consolidat asupra căilor de depășire a actualei crize constituționale.
Europa liberă : Auziserăm atunci din culise nişte informaţii, nişte opinii, deoarece instituţia lui Buquicchio nu se pronunţase tranşant. Ce vor recomanda de această dată reprezentanții Comisiei, cum credeţi?
Gheorghe Cojocaru: Deocamdată reprezentanții Comisiei nu au făcut public un punct de vedere asupra modului de depășire a crizei constituționale, ei sunt în discuții cu autoritățile de stat, cu liderii Alianței pentru Integrare Europeană, după care, mai mult ca sigur, vor formula și recomandările respective. Ele ar putea pleca, eventual, de la punctul de vedere formulat anterior de președintele Comisiei. Bineînțeles, aceste recomandări nu sunt obligatorii pentru conducerea de la Chișinău, dar va fi extrem de complicat să se treacă cu lejeritate peste ele.
Europa liberă : Adică, dacă nu vor pleca urechea la aceste recomandări, şi-ar putea complica relaţiile cu partenerii europeni și internaționali, asta aveţi în vedere?
Gheorghe Cojocaru: Comisia de la Veneția este o autoritate recunoscută în sfera dreptului, consacrată pe plan internațional, cuvîntul căreia cântărește greu în fața organismelor europene și internaționale. Modul în care un stat sau altul reacționează la recomandările Comisiei spune multe despre angajamentul democratic al acestora și despre felul în care statul respectiv, în cazul dat Republica Moldova, dorește să se regăsească ca stat de drept în familia europeană. Și, din această perspectivă, este important ca argumentele liderilor politici de la Chișinău la discuțiile cu reprezentanții Comisiei să fie întemeiate și să se înscrie într-un cadru legal și democratic.
Europa liberă : Şi totuşi, ce s-ar putea întîmpla dacă actuala guvernare nu va ține cont de recomandările reprezentanților Comisiei de la Veneția?
Gheorghe Cojocaru: Nu știm dacă se va ține cont sau nu de recomandările Comisiei de la Veneția, ideal ar fi să se identifice un punct de vedere care să ofere o soluție reală și durabilă pentru depășirea crizei constituționale. Dacă nu se va ține cont, conducerea de la Chișinău riscă să se confrunte cu un nou val de critici din partea opoziției comuniste, riscă, nu este exclus, o oarecare răcire a relațiilor cu partenerii săi occidentali și riscă să se angajeze într-un joc pe cont propriu, ceea ce în condițiile crizei economice ar putea avea efecte descurajante. Dar, înainte de toate, important este ca soluțiile la care se va ajunge să nu arunce societatea înapoi și să ofere cursivitatea necesară traseului european al Republicii Moldova.
Europa liberă : Auziserăm atunci din culise nişte informaţii, nişte opinii, deoarece instituţia lui Buquicchio nu se pronunţase tranşant. Ce vor recomanda de această dată reprezentanții Comisiei, cum credeţi?
Gheorghe Cojocaru: Deocamdată reprezentanții Comisiei nu au făcut public un punct de vedere asupra modului de depășire a crizei constituționale, ei sunt în discuții cu autoritățile de stat, cu liderii Alianței pentru Integrare Europeană, după care, mai mult ca sigur, vor formula și recomandările respective. Ele ar putea pleca, eventual, de la punctul de vedere formulat anterior de președintele Comisiei. Bineînțeles, aceste recomandări nu sunt obligatorii pentru conducerea de la Chișinău, dar va fi extrem de complicat să se treacă cu lejeritate peste ele.
Europa liberă : Adică, dacă nu vor pleca urechea la aceste recomandări, şi-ar putea complica relaţiile cu partenerii europeni și internaționali, asta aveţi în vedere?
Gheorghe Cojocaru: Comisia de la Veneția este o autoritate recunoscută în sfera dreptului, consacrată pe plan internațional, cuvîntul căreia cântărește greu în fața organismelor europene și internaționale. Modul în care un stat sau altul reacționează la recomandările Comisiei spune multe despre angajamentul democratic al acestora și despre felul în care statul respectiv, în cazul dat Republica Moldova, dorește să se regăsească ca stat de drept în familia europeană. Și, din această perspectivă, este important ca argumentele liderilor politici de la Chișinău la discuțiile cu reprezentanții Comisiei să fie întemeiate și să se înscrie într-un cadru legal și democratic.
Europa liberă : Şi totuşi, ce s-ar putea întîmpla dacă actuala guvernare nu va ține cont de recomandările reprezentanților Comisiei de la Veneția?
Gheorghe Cojocaru: Nu știm dacă se va ține cont sau nu de recomandările Comisiei de la Veneția, ideal ar fi să se identifice un punct de vedere care să ofere o soluție reală și durabilă pentru depășirea crizei constituționale. Dacă nu se va ține cont, conducerea de la Chișinău riscă să se confrunte cu un nou val de critici din partea opoziției comuniste, riscă, nu este exclus, o oarecare răcire a relațiilor cu partenerii săi occidentali și riscă să se angajeze într-un joc pe cont propriu, ceea ce în condițiile crizei economice ar putea avea efecte descurajante. Dar, înainte de toate, important este ca soluțiile la care se va ajunge să nu arunce societatea înapoi și să ofere cursivitatea necesară traseului european al Republicii Moldova.
