24 februarie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Dan Ionescu: Astăzi preşedintele Petru Lucinschi s-a declarat satisfăcut de rezultatele vizitei sale de lucru, de trei zile, în Italia. Potrivit lui, cu această ocazie au putut fi discutate o multitudine de chestiuni, legate de cooperarea în domeniile umanitar, cultural şi economic. Domnul Lucinschi a adăugat, totuşi, că există multe posibilităţi nefolosite pentru a îmbunătăţi cooperarea, mai ales în domeniul atragerii unor firme italiene pentru a investi în Republica Moldova. Mediile de informare locale au remarcat, că abia întors din Italia, şeful statului a înaintat Parlamentului, miercuri, Proiectul legii cetăţeniei Republicii Moldova, solicitând ca aceasta să fie dezbătută în regim de urgenţă.
Joi Legislativul a avut o agendă de lucru foarte încărcată, care a inclus şi unele restructurări, provocate de recentele schimbări la vârf din Parlament. Deputata comunistă, Maria Postoico, a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului şi ordinea publică. Ea îl înlocuieşte, astfel, pe Vadim Mişin, ales la 18 februarie în funcţia de vicepreşedinte al Legislativului. Tot astăzi deputatul Convenţiei Democrate, Ion Ungureanu, a fost ales secretar al Biroului permanent al Parlamentului, în locul lui Vladimir Ciobanu, avansat, la rândul său, în funcţia de vicespicher al Parlamentului. Dezbaterile de astăzi s-au concentrat asupra unor proiecte de legi importante, printre care şi acela al compensaţiilor nominale pentru unele categorii sociale defavorizate. Relatează corespondentul nostru la Chişinău, Radu Benea.
Parlamentul a adoptat astăzi, prin vot unanim, în a doua lectură, Legea privind compensaţiile nominale pentru unele categorii de populaţie. Este vorba despre persoanele defavorizate social, care vor putea beneficia de facilităţi la plata pentru energia electrică, termică, gazele naturale şi servicii comunale. Actualul mecanism de compensaţii include 50 de categorii. Guvernul, în varianta inițială, a propus reducerea acestora la doar patru, însă, în urma consultărilor purtate de Comisia parlamentară specializată cu reprezentanţii tuturor organizaţiilor obşteşti, numărul lor a fost extins la şapte.
Astfel, în categoriile ce vor putea beneficia de compensaţii intră invalizii de gradul întâi, doi şi trei, copii invalizi, participanţii la cel de-al doilea război mondial şi la conflictele militare, victimele represiunilor politice, familiile celor căzuţi în luptă şi a celor decedaţi în urma lichidării consecinţelor avariei nucleare de la Cernobâl.
Deputaţii au făcut mai multe amendamente, majoritatea lor fiind acceptate. Între acestea se numără şi cel, prin care nevăzătorii vor beneficia de compensaţii de sută la sută pentru serviciile comunale. De menţionat că examinarea şi aprobarea în regim de urgenţă a legii a fost solicitată de Guvern, aceasta fiind una din precondiţiile deblocării de către Fondul Monetar Internaţional a finanţării Republicii.
Tot astăzi deputaţii au aprobat în prima lectură o lege, prin care sunt abrogate unele prevederi din 16 legi, ce stabilesc alte facilităţi. Este vorba, în special, despre înlesnirile de care beneficiau poliţiştii, militarii în termen şi judecătorii. Costul anual al acestora este de 120 milioane lei. Anularea lor este motivată prin lipsa mijloacelor bugetare. Mai sunt, însă, şi alte categorii de angajaţi, ce beneficiază de înlesniri, stabilite prin câteva decrete prezidenţiale. Costul tuturor facilităţilor, inclusiv a acelora din urmă, se ridică la 600 milioane lei, o povară, aşa cum a menţionat reprezentanţii Guvernului, de nesuportat pentru buget.
În cadrul dezbaterilor la această temă, deputaţii au recomandat preşedintelui Republicii să urmeze exemplul lor şi să anuleze aceste decrete, aşa cum au abrogat şi ei prevederile respective, multe dintre care au fost moştenite de la vechiul sistem administrativ de comandă.
Iata câteva din înlesnirile anulate, pe care le-a menţionat în raportul prezentat în plen ministrul adjunct al Muncii, Anghelina Apostol: „Achitarea 50 la sută din costul serviciilor comunale, acordarea împrumuturilor fără dobândă pentru procurarea sau construcţia caselor de locuit, plata indemnizaţiilor de concediere pentru judecătorii, demisionaţi sau pensionaţi, egală cu salariul mediu lunar, înmulţit la numărul de ani lucraţi în funcţie de judecător, indemnizaţia de concediere pentru militari, în mărime de 12 salarii lunare şi 20 salarii lunare în sistemul penitenciar şi multe altele...”
În alt context, să adăugăm că deputaţii, prin vot unanim şi fără dezbateri, au respins joi o iniţiativă legislativă a Cabinetului de miniştri, prin care se solicită readucerea în structura Guvernului a funcţiei de ministru de stat. Reamintim că odată cu instalarea actualului Cabinet, deputaţii au decis desfiinţarea acestui post.
Cele mai mari dezbateri l-a provocat Proiectul de lege pentru constituirea unui fond special, în valoare de 90 milioane lei, pentru ajutorarea ţăranilor privaţi. Grupul parlamentar al comuniştilor au avut cele mai multe obiecţii. Prin reprezentantul său, Dmitri Todoroglo, noul preşedinte al Comisiei pentru agricultură, s-a insistat asupra faptului ca în categoriile celor care vor beneficia de aceşti bani să fie incluşi şi posesorii titlurilor provizorii de proprietate asupra pământului. În final, această prevedere a fost acceptată, printr-un vot la limită al deputaţilor comunişti, al unora din Blocul pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă şi al independenţilor, în total 41.
Varianta Guvernului, sprijinită de celelalte grupuri parlamentare, a întrunit doar 40 de voturi, cu unul mai puţin. Amendamentul comuniştilor a fost criticat de preşedintele Comisiei buget şi finanţe, Valeriu Muravschi, şi depitatul creştin-democrat, Eugen Gârlă, care a arătat că în acest caz se crează o confuzie, deoarece vor pretinde bani şi proprietarii de terenuri şi cei care arendează acest teren.
Totuşi, în a doua lectură au votat toţi deputaţii, probabil, pentru a nu tergiversa înfiinţarea fondului special, înainte de începerea campaniei agricole. Tot în scopul ameliorării situaţiei din agricultură, legea a stabilit mărirea termenului vacanţei fiscale până la 180 de zile pentru importatorii de îngrăşăminte minerale şi de pesticide.
Din Chişinău, Radu Benea, pentru Radio Europa Liberă.
