Linkuri accesibilitate

Guvernul Moldovei primeşte note bune pentru reformele economice


Articolul semnat de Graham Stack a apărut în publicaţia Business New Europe

Moldova a avut parte de o criză politică cu efecte benefice, dar în 2010 se prevăd noi turbulenţe. Este posibil ca pentru Moldova criza să fi venit la timpul potrivit. Ea a ajutat la detronarea administraţiei comuniste înţepenite a fostului preşedinte Vladimir Voronin şi a dat noului guvern al premierului Vlad Filat mandatul aplicării unor reforme urgente şi absolut necesare pentru dezvoltarea pe termen lung. Acum, mica republică a semnat un acord de 574 de milioane de dolari cu Fondul Monetar Internaţional, care ar putea ţine economia pe linia de plutire în 2010.

Ca şi alte ţări din regiune, Moldova a crescut economic în mare parte a deceniului trecut – mai ales datorită exploziei consumului, deşi nu prin credite ieftine, ci prin remitenţe. În perioada 2000-2008, creşterea medie a economiei a fost de 6%, sărăcia s-a redus în mod impresionant, iar banii trimişi acasă de muncitorii moldoveni din străinătate au ajuns la 30% din PIB în 2008.

După o scurtă perioadă de reforme la începutul deceniului, această creştere facilă a dus la epuizarea avântului reformator, iar economia a rămas supra-regulată, ţinută pe loc mai ales de distorsionarea preţurilor şi incapabilă să creeze locuri de muncă. Criza globală a scos la lumină vulnerabilitatea Moldovei. Remitenţele au scăzut cu 40% în 2009. În consecinţă, PIB-ul s-a prăbuşit în 2009 cu 8,5%, iar consumul domestic cu 12%.

Între timp, avea loc o campanie electorală îndârjită. Alegerile disputate au dus la crearea unui parlament divizat, au fost apoi alegeri repetate în iulie, iar toate acestea au făcut ca orice măsuri semnificative de contracarare a efectelor crizei globale să fie amânate în favoarea unor cheltuieli populiste ale guvernării de atunci, comuniste.

De aceea, când noul guvern al premierului Filat a fost în sfârşit instalat în septembrie, deficitul bugetar se îndrepta spre 16% din PIB. Dar comuniştii au fost înlocuiţi cu oamenii potriviţi la timpul potrivit. Filat se afla în fruntea unei coaliţii numită Alianţa pentru Integrarea Europeană, favorizată de populaţia urbană şi care are mandatul de a forţa reformele de piaţă. “

Guvernul a promovat politici corecte”, spune Valeriu Prohniţchi, directorul Expert Grup, din Chişinău. “A făcut rapid ce se putea face, înlăturînd bariere comerciale şi liberalizînd pieţe cum este cea a cărnii prin abolirea controlului preţurilor. A îngheţat creşterea salariilor pentru angajaţii bugetari, ceea ce a fost o opţiune dificilă, dar corectă. A mărit preţul serviciilor publice până la nivelul recuperării costurilor, iar Banca Naţională s-a concentrat asupra inflaţiei”.

Ca rezultat al acestor măsuri, guvernul a reuşit să reducă deficitul bugetar pe 2009 la 7,8%, iar acesta ar urma să scadă până la 7% în 2010. Mai mult, au avut loc reforme instituţionale importante, care ar trebui să aducă îmbunătăţiri de lungă durată. De pildă, atribuţia stabilirii preţurilor la energie a fost transferată unei agenţii regulatorii independente.

Toate aceste măsuri au fost bine primite de instituţiile financiare internaţionale. “În opinia mea, guvernul a reacţionat rapid la criză. Rezultatele au fost impresionante, dar, desigur, mai sunt multe de făcut”, scrie pe pagina sa de internet Melanie Marlett, manager de ţară al Băncii Mondiale în Republica Moldova.

Moldova a obţinut câştiguri importante şi în integrarea sa europeană şi internaţională. La 12 ianuarie, guvernul a început negocierile cu UE asupra unui nou acord de cooperare. La 22 ianuarie, Filat a semnat cu secretarul de stat Hillary Clinton programul de 262 milioane de dolari sub egida Millenium Challenge Corporation. Iar la 29 ianuarie, board-ul FMI a aprobat un program de asistenţă de 574 milioane de dolari. “Ajutorul FMI este crucial, pentru că fără el Moldova ar fi intrat în incapacitate de plată a datoriilor. De asemenea, el transmite un semnal pozitiv altor investitori”, spune Prohniţchi.

Noi obstacole

Perspectiva pentru 2010 este încă înnegurată. În afara remitenţelor, economia Moldovei s-a bazat în mod tradiţional pe exportul de vinuri în Rusia. Acestea au fost stopate în 2006 din motive politice. Şi deşi embargoul a fost ridicat în 2008, multe vor depinde de cât de mult se vor relansa exporturile anul acesta. “Exporturile de vinuri vor fi de asemenea o chestiune critică, dar acum există multă birocraţie, iar noua uniune vamală (între Rusia, Belarus şi Kazahstan) a întrerupt exporturile de vinuri la începutul anului”, spune Prohniţchi. “Dar unii din producătorii noştri de vinuri îşi diversifică pieţele, în Vest”.

Prognoza remitenţelor rămâne şi ea neclară. În ciuda unor previziuni, migranţii nu au dat fuga înapoi în ţară. În schimb, au început să trimită mai puţini bani acasă. Eventuala relansare economică în ţările europene unde muncesc moldovenii ar putea duce la revenirea remitenţelor la niveluri înalte, deşi moldovenii sunt concentraţi în ţările cu mari necazuri economice din sudul Europei: Portugalia, Italia, Grecia şi Spania (ca şi în Rusia). Aceste ţări se confruntă în prezent cu deficite bugetare în creştere şi sunt împovărate de datorii.

Un alt nor la orizont, spune Anatol Grimalschi, de la IPP, sunt preţurile în creştere ale gazelor naturale ruseşti, care ar urma să atingă nivelul european în 2011.

Prohniţchi conchide că deşi există semnale că economia începe să-şi revină, tabloul pe termen lung este neclar. “Sunt multe riscuri care ţin de pieţe străine. Dacă acolo criza se agravează sau rămâne la fel, Moldova va suferi. Prognoza noastră este creştere de 1,5% în 2010, deşi BERD a anunţat 4%”, spune Prohniţchi.

Apoi, deşi guvernul a făcut multe lucruri bune, instabilitatea politică ar putea submina progresele în 2010, spune Grimalschi. Moldova se află încă în criză constituţională, fără preşedinte ales, din iulie anul trecut. Constituţia Moldovei prevede că preşedintele se alege cu o majoritate de trei cincimi în parlamentul unicameral. Coaliţiei liberale de guvernămînt îi lipsesc voturile necesare, iar comuniştii, acum în opoziţie, au refuzat compromisul asupra unui candidat. De aceea, Moldova are doar un preşedinte interimar în persoana lui Mihai Ghimpu, preşedintele parlamentului. Au fost schiţate diferite proiecte de schimbare a constituţiei, dar niciunul nu pare viabil. “Asta înseamnă că suntem condamnaţi la noi alegeri parlamentare în 2010”, spune Gremalschi, “dar nimeni nu ştie când anume”.

Pericolul care pândeşte actualul guvern este ca o reacţie negativă la măsuri nepopulare, dar necesare, cum sunt reducerile bugetare şi liberalizarea preţurilor, să-i aducă voturi mai puţine la alegerile parlamentare de anul acesta. “Oamenii văd noua alianţă şi văd noile preţuri”, oftează Grimalschi. “E o reacţie naturală.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG