Procuratura generală contestă în instanţă cinci privatizări efectuate în anii 2006-2008 de guvernele Tarlev şi Grecianâi. Procurorii vor să întoarcă statului două hoteluri, un sediu de televiziune, un complex comercial şi un imobil din centrul capitalei.
Procuratura Generală a trimis deja in instanta dosarul prin care contesta tranzacţia de vânzare-cumpărare a hotelului Codru, de pe urma căreia statul a încasat în 2008 suma de 50 de mln. de lei, in loc sa fi obtinut cu cel putin 13 milioane mai mai mult daca se opera cu un pret de piata si nu unul diminuat la parerea procurorilor.
La fel, procuratura revendica revizuirea privatizării hotelului Naţional cedat unei companii private contra sumei de cca. 25 milioane şi a mai multor încăperi despre care procurorii spun că ar fi ajuns în proprietatea unei rude a fostului ministru al construcţiilor, Vladimir Baldovici. Este contestată şi vânzarea, contra unei sume de 16 mln. de lei, a 10 ha. de teren destinate pentru edificarea complexului Grădina Moldovei şi a unui sediu guvernamental ajuns în proprietatea postului privat de televiziune NIT, contra unei sume de numai 6 mln. de lei.
După ce recent Procurorul general Valeriu Zubco declarase că cele cinci privatizări ar fi paguboase pentru stat, întrucât s-a operat cu preţuri diminuate în mod deliberat, astăzi acelaşi lucru l-am auzit şi de la Iurie Garaba, şeful Direcţiei investigaţii generale din cadrul Procuraturii generale: „Noi am considerat că sunt încălcări şi de aceea am intervenit în instanţă.”
Cererile procuraturii vor fi examinate de Curtea de Apel Economică Chişinău. Solicitat de Europa Liberă, Aurel Colenco, preşedintele acestei instanţe, a precizat că toate au fost puse pe rol, însă deocamdată nu se ştie când judecătorii se vor pronunţa asupra cauzelor: „Eu nu pot să răspund la această întrebare, întrucât depinde de mulţi factori – dificultatea procesului, prezentarea părţilor la şedinţe etc.”
Vlad GribinceaCele cinci dosare vizeaza dreptul la proprietate, domeniu in care, noteaza expertii, reputatia Moldovei nu este una imaculata. Încălcarea dreptului la proprietate i-a adus până în prezent Republicii Moldova câteva zeci de condamnări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Avocatul Vladislav Gribincea, preşedinte al organizaţiei Juriştii pentru Drepturile Omului, susţine că dacă nu vor să fie din nou condamnate pentru exproprieri, autorităţile ar trebui să se asigure că pot proba participarea dobânditorului la pretinsele ilegalităţi.
Vladislav Gribincea: „Exproprierea unei persoane care a dobântit bunuri în urma privatizărilor sau licitaţiilor trebuie să aibă loc doar în cazul în care se va constata că pretinse ilegalităţi au fost comise de cel care a dobândit bunul. Se spune că preţul a fost mai mic. Atunci să se vadă cine a stabilit preţul, cine a fost dobânditorul, cine şi cum a efectuat licitaţia. Dacă se va confirma că totul a fost trucat, doar atunci am putea evita o nouă condamnare la CEDO. Însă urmare logică a acestor constatări ar trebui să fie şi pornirea urmăririi penale asupra celor care se va constata că au trucat licitaţiile.”
Juristul noteaza că mai multe decizii anterioare ale CEDO au invalidat oarecum şi dreptul procurorului general de a iniţia revizuiri ale unor privatizari anterioare contrar termenului de prescripţie de trei ani. Intre timp presa spera cel putin sa afle cine a contribuit la presupusa capatuire de proportii prin diminuarea preturilor de instrainare.
Procuratura Generală a trimis deja in instanta dosarul prin care contesta tranzacţia de vânzare-cumpărare a hotelului Codru, de pe urma căreia statul a încasat în 2008 suma de 50 de mln. de lei, in loc sa fi obtinut cu cel putin 13 milioane mai mai mult daca se opera cu un pret de piata si nu unul diminuat la parerea procurorilor.
La fel, procuratura revendica revizuirea privatizării hotelului Naţional cedat unei companii private contra sumei de cca. 25 milioane şi a mai multor încăperi despre care procurorii spun că ar fi ajuns în proprietatea unei rude a fostului ministru al construcţiilor, Vladimir Baldovici. Este contestată şi vânzarea, contra unei sume de 16 mln. de lei, a 10 ha. de teren destinate pentru edificarea complexului Grădina Moldovei şi a unui sediu guvernamental ajuns în proprietatea postului privat de televiziune NIT, contra unei sume de numai 6 mln. de lei.
După ce recent Procurorul general Valeriu Zubco declarase că cele cinci privatizări ar fi paguboase pentru stat, întrucât s-a operat cu preţuri diminuate în mod deliberat, astăzi acelaşi lucru l-am auzit şi de la Iurie Garaba, şeful Direcţiei investigaţii generale din cadrul Procuraturii generale: „Noi am considerat că sunt încălcări şi de aceea am intervenit în instanţă.”
Cererile procuraturii vor fi examinate de Curtea de Apel Economică Chişinău. Solicitat de Europa Liberă, Aurel Colenco, preşedintele acestei instanţe, a precizat că toate au fost puse pe rol, însă deocamdată nu se ştie când judecătorii se vor pronunţa asupra cauzelor: „Eu nu pot să răspund la această întrebare, întrucât depinde de mulţi factori – dificultatea procesului, prezentarea părţilor la şedinţe etc.”
Vladislav Gribincea: „Exproprierea unei persoane care a dobântit bunuri în urma privatizărilor sau licitaţiilor trebuie să aibă loc doar în cazul în care se va constata că pretinse ilegalităţi au fost comise de cel care a dobândit bunul. Se spune că preţul a fost mai mic. Atunci să se vadă cine a stabilit preţul, cine a fost dobânditorul, cine şi cum a efectuat licitaţia. Dacă se va confirma că totul a fost trucat, doar atunci am putea evita o nouă condamnare la CEDO. Însă urmare logică a acestor constatări ar trebui să fie şi pornirea urmăririi penale asupra celor care se va constata că au trucat licitaţiile.”
Juristul noteaza că mai multe decizii anterioare ale CEDO au invalidat oarecum şi dreptul procurorului general de a iniţia revizuiri ale unor privatizari anterioare contrar termenului de prescripţie de trei ani. Intre timp presa spera cel putin sa afle cine a contribuit la presupusa capatuire de proportii prin diminuarea preturilor de instrainare.
