Majoritatea albaneză din Kosovo sărbătoreşte azi doi ani de la proclamarea independenţei faţă de Serbia. Autorităţile de la Priştina încă încearcă să obţină recunoaşterea internaţională deplină. După cum se poate auzi din relatarea corespondenţilor Europei Libere, rezumată de Alexandru Eftode, kosovarii recurg şi la metode mai puţin tradiţionale. Ceea ce auzim este un spot publicitar în engleză, germană şi rusă de ziua independenţei Kosovo. Difuzarea lui la televiziuni internaţionale face parte dintr-o campanie plătită de Priştina pentru a promova statalitatea proclamată cu doi ani în urmă.
Până astăzi, 65 de ţări au recunoscut Kosovo ca stat independent, inclusiv Statele Unite şi majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană. Faptul că independenţa nu a fost recunoscută de ţări ca Rusia, China, Spania sau de o vecină a Serbiei cum este România, împiedică autorităţile kosovare să obţină pentru noua lor ţară calitatea de membră a Naţiunilor Unite.
Guvernul sârb spune că nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo, pe care o consideră parte componentă a teritoriului său naţional. Belgradul insistă că provincia a fost smulsă din trupul ţării de către forţele NATO în iunie 1999 şi menţinută ca un protectorat până când a putut să-şi autoproclame independenţa.
Preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu a declarat Europei Libere că poziţia Serbiei face anevoiasă integrarea comunităţii minoritare a sârbilor care locuieşte în nordul Kosovo, oraşul Mitrovica, divizat între sârbi şi albanezi, fiind principalul focar al tensiunilor.
Fatmir Sejdiu spune că, deşi integrarea sârbilor din nord a fost una din problemele cele mai acute pentru autorităţile de la Priştina în ultimii doi ani, aceasta nu este nouă. Problemele există de zece ani, poate chiar mai mult. Belgradul, spune Sejdiu, a căutat tot timpul în perioada de după intervenţia internaţională, perioada post-eliberare cum o numeşte el, a căutat căi şi metode pentru a aduce daune în Kosovo. Sejdiu se mai plânge că în pofida sprijinului acordat în general autorităţilor din Kosovo, comunitatea internaţională a tolerat structurile administrative paralele ale sârbilor în nord.
Cu ajutorul Comitetului Internaţional de Conducere în Kosovo, un organism compus din 15 ţări, autorităţile de la Priştina au pregătit o nouă strategie cuprinzătoare pentru integrarea nordului populat de sârbi. Strategia presupune între altele înfiinţarea municipiului Mitrovica de Nord în cadrul Kosovo şi organizarea unor alegeri locale aici şi în alte trei municipii.
Pieter Feith, reprezentantul special al Uniunii Europene pentru Kosovo a fost implicat în elaborarea strategiei. Feith spune că acceptarea ei de către comunitatea sârbilor este crucială. El spune că structurile paralele sârbeşti din nordul Kosovo pot fi înlocuite prin stabilirea unor legături privilegiate între comunitatea locală a sârbilor şi Belgrad. Acest lucru, spune oficialul european, ar garanta că etnicii sârbi îşi pot păstra modul de viaţa tradiţional, că pot primi ajutoare pentru educaţie şi sănătate, iar veniturile din taxele vamale pot fi folosite în interesul comun.
Pieter Feith spune că Uniunea Europeană va căuta să implice Serbia în întregul proces. Dar guvernul de la Belgrad este cel puţin rezervat. Secretarul de stat în ministerul sârb pentru Kosovo-Metohija, cum este numită Kosovo în Serbia, a declarat Europei Libere că, în ciuda implicării emisarului european, Uniunea Europeană ca atare nu a sprijinit oficial strategia nouă. Aşa încât nimeni nu poate cere Belgradului să o sprijine.
Serbia a declarat integrarea europeană drept o prioritate, iar mulţi analişti politici cred că nu va fi invitată în Uniunea Europeană dacă nu va recunoaşte Kosovo. Dar deocamdată Serbia mizează pe sprijinul celor câtorva ţări din Uniune, în număr de 5, care nu au recunoscut nici ele independenţa Kosovo. Toată lumea aşteaptă că punct acestei dispute i-ar putea pune Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. Instanţa urmează să decidă până la sfârşitul anului asupra demersului Serbiei care s-a plâns că proclamarea independenţei de către Kosovo a fost ilegală.
Până astăzi, 65 de ţări au recunoscut Kosovo ca stat independent, inclusiv Statele Unite şi majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană. Faptul că independenţa nu a fost recunoscută de ţări ca Rusia, China, Spania sau de o vecină a Serbiei cum este România, împiedică autorităţile kosovare să obţină pentru noua lor ţară calitatea de membră a Naţiunilor Unite.
Guvernul sârb spune că nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo, pe care o consideră parte componentă a teritoriului său naţional. Belgradul insistă că provincia a fost smulsă din trupul ţării de către forţele NATO în iunie 1999 şi menţinută ca un protectorat până când a putut să-şi autoproclame independenţa.
Preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu a declarat Europei Libere că poziţia Serbiei face anevoiasă integrarea comunităţii minoritare a sârbilor care locuieşte în nordul Kosovo, oraşul Mitrovica, divizat între sârbi şi albanezi, fiind principalul focar al tensiunilor.
Fatmir Sejdiu spune că, deşi integrarea sârbilor din nord a fost una din problemele cele mai acute pentru autorităţile de la Priştina în ultimii doi ani, aceasta nu este nouă. Problemele există de zece ani, poate chiar mai mult. Belgradul, spune Sejdiu, a căutat tot timpul în perioada de după intervenţia internaţională, perioada post-eliberare cum o numeşte el, a căutat căi şi metode pentru a aduce daune în Kosovo. Sejdiu se mai plânge că în pofida sprijinului acordat în general autorităţilor din Kosovo, comunitatea internaţională a tolerat structurile administrative paralele ale sârbilor în nord.
Cu ajutorul Comitetului Internaţional de Conducere în Kosovo, un organism compus din 15 ţări, autorităţile de la Priştina au pregătit o nouă strategie cuprinzătoare pentru integrarea nordului populat de sârbi. Strategia presupune între altele înfiinţarea municipiului Mitrovica de Nord în cadrul Kosovo şi organizarea unor alegeri locale aici şi în alte trei municipii.
Pieter Feith, reprezentantul special al Uniunii Europene pentru Kosovo a fost implicat în elaborarea strategiei. Feith spune că acceptarea ei de către comunitatea sârbilor este crucială. El spune că structurile paralele sârbeşti din nordul Kosovo pot fi înlocuite prin stabilirea unor legături privilegiate între comunitatea locală a sârbilor şi Belgrad. Acest lucru, spune oficialul european, ar garanta că etnicii sârbi îşi pot păstra modul de viaţa tradiţional, că pot primi ajutoare pentru educaţie şi sănătate, iar veniturile din taxele vamale pot fi folosite în interesul comun.
Pieter Feith spune că Uniunea Europeană va căuta să implice Serbia în întregul proces. Dar guvernul de la Belgrad este cel puţin rezervat. Secretarul de stat în ministerul sârb pentru Kosovo-Metohija, cum este numită Kosovo în Serbia, a declarat Europei Libere că, în ciuda implicării emisarului european, Uniunea Europeană ca atare nu a sprijinit oficial strategia nouă. Aşa încât nimeni nu poate cere Belgradului să o sprijine.
Serbia a declarat integrarea europeană drept o prioritate, iar mulţi analişti politici cred că nu va fi invitată în Uniunea Europeană dacă nu va recunoaşte Kosovo. Dar deocamdată Serbia mizează pe sprijinul celor câtorva ţări din Uniune, în număr de 5, care nu au recunoscut nici ele independenţa Kosovo. Toată lumea aşteaptă că punct acestei dispute i-ar putea pune Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. Instanţa urmează să decidă până la sfârşitul anului asupra demersului Serbiei care s-a plâns că proclamarea independenţei de către Kosovo a fost ilegală.
