Reacţie pamfletară, alături de un cor întreg al criticilor şi protestelor, şi a editorialistului de la publicaţia „Timpul”, Constantin Tănase, faţă de recentele declaraţii ale preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, cu referire la presă şi jurnalişti. „Ce poate face biata Alianţă de guvernământ când în fruntea Curţii Supreme de Justiţie a ţării stă o clonă perfectă a procurorului stalinist Vîşinski?”, se întreabă retoric domnul Tănase. „Se întâmplă ca în balada despre meşterul Manole: ce ziua Alianţa zideşte, noaptea „justiţia” năruieşte”, mai constată directorul publicaţiei „Timpul” , care insistă asupra demisiei neîntârziate a Preşedintelui Curţii Supreme.
Între timp, Jurnal TV reproduce nişte afirmaţii ale deputatului Alianţei Moldova Noastră, Ion Pleşca care susţine că Ion Muruianu şi-ar fi exprimat regretul, într-o convorbire cu el, de a fi făcut acele declaraţii. Judecătorul Muruianu i-ar mai fi spus deputatului că ar fi greşit, fără să-şi dea seama, atunci când i-a calificat pe unii jurnalişti drept „câini turbaţi, periculoşi pentru societate”.
Într-un dialog cu cititorii publicat de ziarul „Timpul”, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, susţine că numai la gara centrală auto din Chişinău ar fi „sute de maşini şi de microbuze care practică transportul ilicit”. În consecinţă, după cum precizează Ministrul, numai la această gară statul pierde milioane de lei. Pe de altă parte, domnul Şalaru spune că legislaţia ori nu este funcţională ori trebuie drastic amendată ca statul şi transportatorii corecţi să nu mai fie prejudiciaţi de cei care practică transportul neregulamentar.
Autorul unui articol din aceeaşi publicaţie sugerează că postul public de televiziune „Moldova – 1” ar fi urmat nişte interese obscure atunci când a întârziat să relateze despre ceea ce Ministerul de Interne consideră că ar fi o schemă prin care bugetul de stat a fost prejudiciat cu 20 de milioane de dolari. Ministerul de Interne a făcut publice încă vineri date potrivit cărora Concernul NIPPON, importator şi distribuitor de electrocasnice şi alte produse, nu ar fi atins performanţele sale din 2008-2009 dacă n-ar fi recurs, potrivit MAI, la „contrabandă, spălare de bani, şi alte ilegalităţi...” Postul public de televiziune nu şi-a explicat până la această oră motivul pentru care un asemenea material a fost difuzat cu întârziere.
De-abia Vladimir Voronin a sugerat presei ce fel de om îi va fi succesor la conducerea PCRM – „unul tânăr, simpatic, un bărbat energic cu 40 de ani mai tânăr decât mine”, cum spunea domnul Voronin - că presupunerile „au început să curgă ca din cornul abundenţei”, notează publicaţia de limbă rusă „Komsomolskaia pravda” . Doi dintre posibilii succesori – chestionaţi de publicaţia rusă - Iurie Muntean şi Eduard Muşuc, au declarat că nu sunt informaţi despre discuţiile privind persoana care-l va înlocui la un moment dat pe Vladimir Voronin. Deputatul Iurie Muntean a remarcat, între altele, că în PCRM sunt vreo 15 mii de bărbaţi, fiecare tânăr în felul său, după cum s-a exprimat el, care ar corespunde aluziilor făcute de fostul preşedinte Voronin. Un alt deputat comunist şi presupus succesor al domnului Voronin, Grigori Petrenco, a declarat că „cei care discută prea mult pe această temă încearcă astfel să sustragă atenţia populaţiei de la probleme mult mai grave, cum ar fi creşterea preţurilor la produse alimentare, creşterea tarifelor la utilităţi, îngheţarea salariilor şi aşa mai departe… ”
Între timp, Jurnal TV reproduce nişte afirmaţii ale deputatului Alianţei Moldova Noastră, Ion Pleşca care susţine că Ion Muruianu şi-ar fi exprimat regretul, într-o convorbire cu el, de a fi făcut acele declaraţii. Judecătorul Muruianu i-ar mai fi spus deputatului că ar fi greşit, fără să-şi dea seama, atunci când i-a calificat pe unii jurnalişti drept „câini turbaţi, periculoşi pentru societate”.
Într-un dialog cu cititorii publicat de ziarul „Timpul”, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, susţine că numai la gara centrală auto din Chişinău ar fi „sute de maşini şi de microbuze care practică transportul ilicit”. În consecinţă, după cum precizează Ministrul, numai la această gară statul pierde milioane de lei. Pe de altă parte, domnul Şalaru spune că legislaţia ori nu este funcţională ori trebuie drastic amendată ca statul şi transportatorii corecţi să nu mai fie prejudiciaţi de cei care practică transportul neregulamentar.
Autorul unui articol din aceeaşi publicaţie sugerează că postul public de televiziune „Moldova – 1” ar fi urmat nişte interese obscure atunci când a întârziat să relateze despre ceea ce Ministerul de Interne consideră că ar fi o schemă prin care bugetul de stat a fost prejudiciat cu 20 de milioane de dolari. Ministerul de Interne a făcut publice încă vineri date potrivit cărora Concernul NIPPON, importator şi distribuitor de electrocasnice şi alte produse, nu ar fi atins performanţele sale din 2008-2009 dacă n-ar fi recurs, potrivit MAI, la „contrabandă, spălare de bani, şi alte ilegalităţi...” Postul public de televiziune nu şi-a explicat până la această oră motivul pentru care un asemenea material a fost difuzat cu întârziere.
De-abia Vladimir Voronin a sugerat presei ce fel de om îi va fi succesor la conducerea PCRM – „unul tânăr, simpatic, un bărbat energic cu 40 de ani mai tânăr decât mine”, cum spunea domnul Voronin - că presupunerile „au început să curgă ca din cornul abundenţei”, notează publicaţia de limbă rusă „Komsomolskaia pravda” . Doi dintre posibilii succesori – chestionaţi de publicaţia rusă - Iurie Muntean şi Eduard Muşuc, au declarat că nu sunt informaţi despre discuţiile privind persoana care-l va înlocui la un moment dat pe Vladimir Voronin. Deputatul Iurie Muntean a remarcat, între altele, că în PCRM sunt vreo 15 mii de bărbaţi, fiecare tânăr în felul său, după cum s-a exprimat el, care ar corespunde aluziilor făcute de fostul preşedinte Voronin. Un alt deputat comunist şi presupus succesor al domnului Voronin, Grigori Petrenco, a declarat că „cei care discută prea mult pe această temă încearcă astfel să sustragă atenţia populaţiei de la probleme mult mai grave, cum ar fi creşterea preţurilor la produse alimentare, creşterea tarifelor la utilităţi, îngheţarea salariilor şi aşa mai departe… ”
