Linkuri accesibilitate

Bani pentru expediţii? Pentru monografii? Măcar pentru un cadou?


Ludmila Fulea
Ludmila Fulea

Însemnările zilnice ale Ludmilei Fulea în săptămîna dinaintea Zilei Îndrăgostiţilor

Ludmila Fulea, nascuta la 6 octombrie 1987, in satul Drochia. A absolvit facultatea de istorie la USM. Masteranda la facultatea de istorie la USM, sectia arheologie. Cercetator stiintific la ASM.

Luni

Sînt în ospeţie la părinţi la Drochia. M-am trezit dis-de-dimineată cum o făceam acum o lună, cînd eram angajată la un liceu din Chişinău, în calitate de profesor de istorie, cumular. Predam două zile pe săptămînă, dar era prea istovitor pentru mine deoarece aveam o clasa din 35 de elevi, dintre care 32 erau băieţi. Această clasă în comparaţie cu cele din anii precedenţi din alte instituţii de învăţămînt, avea un nivel foarte scăzut; motivul era fie plecarea părinţilor peste hotare, sau chiar dacă aceştea erau în ţară atunci lipsa controlului riguros din cauza serviciului sau a altor probleme, fie nivelul şubred de cunoştinţe în domeniu al profesorilor, care le-au predat anterior. Într-un final am renunţat la acest job. Am tras si anumite concluzii vis-a-vis de colegii mei de „breaslă”, din partea cărora am simţit o aroganţă totală, evident că venea din cauza salariilor mici, luptei pentru ore, care fără dubii duceau la unele fapte inconştiente.

Am trecut cu vizite pe la rude, pe care nu le văzusem de mult. Am discut ca de obicei despre chestiuni familiale şi probleme de ordin social, caci polemicile ce ţin de politică nu prea sunt agreate de ei.

Marţi

După un dejun consistent merg la serviciu, la Academie. Şefa fiind bolnavă, ca locţiitor mă aştepta solutionarea mai multor probleme. Deşi Academia de Ştiinţe constituie cea mai prestigioasă instituţie unde s-ar parea ca ştiinţa este în capul mesei şi toate sînt puse la punct, nu e chiar aşa. Cea mai mare frînă o constituie situaţia financiară precara. Oare este normal că un etnolog sau un arheolog sa faca ştiinţă în cabinet, în loc să cerceteze pe teren? Sigur că nu e firesc, dar s-a spus categoric, că nu există bani pentru expediţii. Un cercetător din salariul mizer pe care îl primeşte, trebuie să publice monografii, să plece în expediţii, sau sa participe la conferinţe internaţionale; dar ce se întîmplă cu întreţinerea personală?

Seara în drum spre casa, am fost curioasă să ascult, intr-un maxi-taxi, discutia dintre două domnişoare, probabil studente, care vorbeau despre ascensiunea actualului vice-ministru de externe – Andrei Popov. Atâta entuziasm în cuvintele lor! Personal, şi eu am o mare simpatie faţă de acest politician. Frapează prin vocabularul perfect, prin exteriorul său placut şi nu în ultimul rând prin vocea sa melodioasa!

Miercuri

Mi-am permis să dorm un pic mai mult, deoarece e zi de bibliotecă şi numai asa poţi lucra cînd eşti bine odihnit. Am returnat mai tîrziu unele cărţi la bibliotecă şi am trecut pe la Universitatea de Stat, unde eram invitată la şedinţa Catedrei de Arheologie şi Istorie Antică. La finalizarea şedinţei mi-am luat unele carti pentru teza de masterat şi am revenit acasă.

Accesez internetul. Mi-a atras atenţia o ştire despre şedinţa Guvernului , în cadrul căreia prim-ministrul Vlad Filat i-a mustrat pe miniştri: ,,să se trezească şi să se ocupe de rezolvarea problemelor”. Din momentul în care Vlad Filat şi-a ocupat postul de premier, urmărind deseori ştirile, mă uimeşte prin abilitatea sa de bun guvernator. Avînd un termen destul de mic de la preluarea acestei funcţii, a făcut foarte mult, aş spune că mai mult decît alţi premieri. Dar şi unii miniştri sînt persoane destul de competente şi constituie un bloc forte pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă cetateanul moldovean.

Cel mai frecvent gând, de zi cu zi, ţine de salariu. Este atât de mic, în raport cu necesitaţile minime de care am nevoie lunar, încât sunt nevoită permanent sa-l repartizez cu mare exactitate. Cheltuielile majore ţin de chiria pentru gazdă şi plaţile comunale, restul..., ce sa zic..., practic rămân fara bani. Noroc însă de bursa de la universitate, care îmi mai usurează existenţa.

Joi

Un popas la Corul Academiei - este un cor model de gradul I, foarte puţine coruri din Moldova au acest titlu. Cîntînd aici mă umplu de emoţii pozitive şi capăt o linişte sufletească. Această energie îmi ajunge pentru toată săptămîna.

Mergînd acasă, am observat un panou care facea publicitate unei băuturi alcoolice: „fii barbat adevărat!”. Oare cu câtă ardoare privesc unii adolescenţi acest panou, cei care sint viitorul Moldovei..!

Vineri

Sfîrşit de săptămînă, cu aer de sărbătoare. Se apropie „Ziua îndrăgostiţilor”, toată lumea umblă agitată, cu o faţă întrebătoare: ,,Oare cu ce să mai uimesc iubitul sau iubita?” căci, e un bun prilej de a mai spune încă o dată celor iubiţi cuvinte frumoase de felicitare, de a le mulţumi că ne sunt aproape, ce ne-am face noi dacă am fi singuri?

E o zi rece şi ploioasă dar în sufletul meu e cald şi e bine, doar cînd am persoane dragi în preajmă. Indiferent de timpul posomorât de afară, m-am văzut cu prietenul meu. De la început de an, petrecem mai puţin timp împreună, deoarece ambii sîntem ocupaţi. El curând va susţine teza de licenţă, eu cea de masterat şi tocmai aceşti ultimi paşi necesita o atitudine mai serioasă.

Spre sfirşit de zi, am hotărât sa merg în cautarea unui cadou pentru cel pe care îl iubesc de vreo doi ani. Probabil e unica persoană cu care aş discuta la orice temă. Şi sunt sigura că în toate evenimentele şi acţiunile cotidiene, aceasta persoana mă determină să fiu mai rezistentă, dându-mi pulsul care pune în mişcare orice dorinţă!

Pe aceeași temă

Previous Next

XS
SM
MD
LG