În comentariul zilei din Washington Post, fostul consilier de securitate naţională şi secretar de stat american în perioada Nixon, Henry Kissinger analizează politica administraţiei Barack Obama cu privire la retragerea din Irak. În opinia comentatorului, administraţia democrată trebuie să ia în considerare implicaţiile retragerii din Irak datorită poziţiei geostrategice extrem de importante din regiune. „Rezultatul din Irak va influenţa balanţa psihologică în războiul împotriva Islamismului, mai precis dacă retragerea din Irak va fi percepută ca o plecare din regiune, sau ca un mod mai eficient de a o susţine”, scrie Kissinger. Comentatorul recomandă ca Obama să ia în calcul rolul important pe care SUA trebuie să îl joace pe scena din Orientul Mijlociu, pentru că o schimbare la putere ce va favoriza radicalii şiiţi va avea consecinţe serioase în toată regiunea, în special în Arabia Saudită şi în Liban, unde Hezbollah, finanţat de Iran, este deja un stat şiit în stat. Discuţiile cu privire la armele nucleare din Iran, indiferent că vor fi soluţionate pe cale diplomatică, sau prin alte mijloace, trebuie să facă loc unui echilibru politic şi strategic în relaţia Iran-Irak, scrie Kissinger.
Tot asupra Iranului se concentrează şi comentariul din New York Times al lui Thomas Friedman ce abordează tema dezarmamentului nuclear, ca un important câmp de bătălie al anului în curs. În cazul în care ONU nu va acţiona asupra Iranului şi a presupuselor sale laboratoare nucleare, SUA şi aliaţii săi îşi vor impune propriile sancţiuni. Dacă acestea nu vor fi respectate, scrie Friedman, posibilitatea „loviturii militare împotriva Iranului va creşte tot mai mult până la finalul anului”.
Un alt câmp de bătălie pe anul 2010 este cel al sistemului bancar ce nu are nevoie de un război cu Obama, ci de iniţiative noi care să creeze mai multă siguranţă şi să scoată băncile din actuala criză.
În al treilea rând, Friedman abordează lupta China versus Google, care nu este doar una a libertăţii de expresie, este de părere acesta. Comentatorul aduce în discuţie încercările Chinei de a sparge codurile a 34 de corporaţii americane, fapt ce va avea consecinţe nu doar în sectorul de business, dar şi în importul de produse chinezeşti de software.
„Labirintul legal din Kosovo” este titlul unuia din comentariile zilei din Guardian. Acesta analizează situaţia din Balcani şi a Curţii internaţionale de justiţie care în următoarele luni are de luat o hotărâre cu privire la suveranitatea ţării. O nouă strategie de descentralizare a părţii de nord prin marginalizarea aşa-ziselor „instituţii paralele” într-o municipalitate proprie sub egida cadrului legislativ Kosovo a provocat reacţii puternice la Belgrad, precum şi din partea minorităţii sârbe. Deşi elaborată iniţial în acord cu misiunea UE, Eulex, strategia trece cu vederea planul ONU cu privire la modul cum trebuie soluţionate problemele din zonă. Astfel, tensiunile din regiune cresc, iar poziţia Eulex devine tot mai problematică, pierzându-şi statutul de neutralitate.
Publicaţia online Jamestown aduce în discuţie proiectul Nabucco ce continuă să se amâne, în opinia ziarului, din cauza tergiversărilor UE şi de la Washington. În timp ce Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria caută metode de a crea presiuni la Bruxelles şi de a demara construirea gazoductului cât mai curând, Rusia încearcă să pună mâna pe toate rezervele de gaz din Azerbaidjan. La forumul economic din Elveţia, preşedintele azer Ilham Aliyev a spus că Gazprom este dispus să cumpere la preţ european toate resursele interne de gaze pentru export. Europa care caută să-şi diversifice sursele de energie, ia însă în calcul şi rezervele din partea kurdă a Irakului. Însă folosirea acestora implică îndeplinirea a numeroase precondiţii, astfel că tot rezervele azere rămân de bază pentru proiectul viitorul gazoduct Nabucco, cel la momentul actual , scrie Jamestown.
Tot asupra Iranului se concentrează şi comentariul din New York Times al lui Thomas Friedman ce abordează tema dezarmamentului nuclear, ca un important câmp de bătălie al anului în curs. În cazul în care ONU nu va acţiona asupra Iranului şi a presupuselor sale laboratoare nucleare, SUA şi aliaţii săi îşi vor impune propriile sancţiuni. Dacă acestea nu vor fi respectate, scrie Friedman, posibilitatea „loviturii militare împotriva Iranului va creşte tot mai mult până la finalul anului”.
Un alt câmp de bătălie pe anul 2010 este cel al sistemului bancar ce nu are nevoie de un război cu Obama, ci de iniţiative noi care să creeze mai multă siguranţă şi să scoată băncile din actuala criză.
În al treilea rând, Friedman abordează lupta China versus Google, care nu este doar una a libertăţii de expresie, este de părere acesta. Comentatorul aduce în discuţie încercările Chinei de a sparge codurile a 34 de corporaţii americane, fapt ce va avea consecinţe nu doar în sectorul de business, dar şi în importul de produse chinezeşti de software.
„Labirintul legal din Kosovo” este titlul unuia din comentariile zilei din Guardian. Acesta analizează situaţia din Balcani şi a Curţii internaţionale de justiţie care în următoarele luni are de luat o hotărâre cu privire la suveranitatea ţării. O nouă strategie de descentralizare a părţii de nord prin marginalizarea aşa-ziselor „instituţii paralele” într-o municipalitate proprie sub egida cadrului legislativ Kosovo a provocat reacţii puternice la Belgrad, precum şi din partea minorităţii sârbe. Deşi elaborată iniţial în acord cu misiunea UE, Eulex, strategia trece cu vederea planul ONU cu privire la modul cum trebuie soluţionate problemele din zonă. Astfel, tensiunile din regiune cresc, iar poziţia Eulex devine tot mai problematică, pierzându-şi statutul de neutralitate.
Publicaţia online Jamestown aduce în discuţie proiectul Nabucco ce continuă să se amâne, în opinia ziarului, din cauza tergiversărilor UE şi de la Washington. În timp ce Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria caută metode de a crea presiuni la Bruxelles şi de a demara construirea gazoductului cât mai curând, Rusia încearcă să pună mâna pe toate rezervele de gaz din Azerbaidjan. La forumul economic din Elveţia, preşedintele azer Ilham Aliyev a spus că Gazprom este dispus să cumpere la preţ european toate resursele interne de gaze pentru export. Europa care caută să-şi diversifice sursele de energie, ia însă în calcul şi rezervele din partea kurdă a Irakului. Însă folosirea acestora implică îndeplinirea a numeroase precondiţii, astfel că tot rezervele azere rămân de bază pentru proiectul viitorul gazoduct Nabucco, cel la momentul actual , scrie Jamestown.
