Moneda unică europeană trece prin cea mai grea încercare din istoria ei de 11 ani. 5 ţări din zona euro au deficite bugetare şi datorii enorme, iar Banca Centrală Europeană face mari eforturi să asigure pieţele internaţionale că problemele celor cinci nu sunt aşa de grave şi oricum nu au prea mare importanţă pentru zona euro, cu 16 membri.
În centrul atenţiei se află Grecia. Deficitul ei bugetar este de 12,7% din PIB, iar datoria de aproape 300 de miliarde de dolari este mai mare decât PIB-ul.
Potrivit unor economişti contactaţi de corespondentul EL Breffni O’Rourke, Grecia nu este singurul semn de exclamare pe harta zonei euro.
Analistul londonez Neil MacKinnon spune că Grecia poate molipsi alte ţări din zona euro, ca Spania sau Portugalia, care au şi ele deficite mari. Unii adaugă la lista potenţialelor dezastre şi Irlanda, cu un deficit de 11.7 la sută din PIB. Portugalia, Irlanda şi până la un punct Grecia au însă economii relativ mici şi se află la periferia zonei euro.
Mult mai gravă ar fi însă acutizarea crizelor economiilor mari ale Italiei şi Spaniei. Finanţele italiene se află în dezordine de mulţi ani, iar datoria publică ar urma să ajungă anul acesta la 120% din PIB.
Spania, spun economiştii, ar putea fi o bătaie de cap şi mai mare. Înaintea recesiunii, economia spaniolă era una din cele mai dinamice din UE. Spaniolii se aşteptau ca în 2020 să-i depăşească pe germani la venitul pe cap de locuitor. A venit însă criza. S-a oprit boom-ul din construcţii, sector care dădea nu mai puţin de 16% din PIB, iar economia spaniolă a plonjat în gol. Şomajul din Spania a ajuns la 19%, iar deficitul bugetar din 2009 a fost de peste 11 procente.
O întrebare foarte des auzită zilele acestea este dacă una sau mai multe ţări ar putea părăsi zona euro. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet a spus că ideea este „absurdă”. Mult mai pesimist, expertul new-yorkez în probleme valutare, Nouriel Roubini a spus la Forumul Mondial de la Davos că zona euro va dispărea mai devreme sau mai târziu.
Opinia analistului londonez MacKinnon este ceva mai nuanţată: „În urmă cu doi sau trei ani aş fi răspuns că şansele unei ieşiri din zona euro sunt egale cu zero. Aşa ar fi răspuns probabil orice economist. Dar acum auzim tot mai des această întrebare, şi unii cred că riscurile există”.
Experţii cred că ieşirea din zona euro nu oferă unei ţări o soluţie imediată de ieşire din criză, mai ales din cauza costurilor eventualei reveniri la moneda naţională. Dată fiind starea proastă a economiei ţării respective, noua monedă s-ar deprecia probabil abrupt de îndată ce este introdusă, speriind investitorii şi făcînd şi mai dificilă plata datoriei externe.
În centrul atenţiei se află Grecia. Deficitul ei bugetar este de 12,7% din PIB, iar datoria de aproape 300 de miliarde de dolari este mai mare decât PIB-ul.
Potrivit unor economişti contactaţi de corespondentul EL Breffni O’Rourke, Grecia nu este singurul semn de exclamare pe harta zonei euro.
Analistul londonez Neil MacKinnon spune că Grecia poate molipsi alte ţări din zona euro, ca Spania sau Portugalia, care au şi ele deficite mari. Unii adaugă la lista potenţialelor dezastre şi Irlanda, cu un deficit de 11.7 la sută din PIB. Portugalia, Irlanda şi până la un punct Grecia au însă economii relativ mici şi se află la periferia zonei euro.
Mult mai gravă ar fi însă acutizarea crizelor economiilor mari ale Italiei şi Spaniei. Finanţele italiene se află în dezordine de mulţi ani, iar datoria publică ar urma să ajungă anul acesta la 120% din PIB.
Spania, spun economiştii, ar putea fi o bătaie de cap şi mai mare. Înaintea recesiunii, economia spaniolă era una din cele mai dinamice din UE. Spaniolii se aşteptau ca în 2020 să-i depăşească pe germani la venitul pe cap de locuitor. A venit însă criza. S-a oprit boom-ul din construcţii, sector care dădea nu mai puţin de 16% din PIB, iar economia spaniolă a plonjat în gol. Şomajul din Spania a ajuns la 19%, iar deficitul bugetar din 2009 a fost de peste 11 procente.
O întrebare foarte des auzită zilele acestea este dacă una sau mai multe ţări ar putea părăsi zona euro. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet a spus că ideea este „absurdă”. Mult mai pesimist, expertul new-yorkez în probleme valutare, Nouriel Roubini a spus la Forumul Mondial de la Davos că zona euro va dispărea mai devreme sau mai târziu.
Opinia analistului londonez MacKinnon este ceva mai nuanţată: „În urmă cu doi sau trei ani aş fi răspuns că şansele unei ieşiri din zona euro sunt egale cu zero. Aşa ar fi răspuns probabil orice economist. Dar acum auzim tot mai des această întrebare, şi unii cred că riscurile există”.
Experţii cred că ieşirea din zona euro nu oferă unei ţări o soluţie imediată de ieşire din criză, mai ales din cauza costurilor eventualei reveniri la moneda naţională. Dată fiind starea proastă a economiei ţării respective, noua monedă s-ar deprecia probabil abrupt de îndată ce este introdusă, speriind investitorii şi făcînd şi mai dificilă plata datoriei externe.
