Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem ca de obicei cu un buletin de ştiri despre principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
O delegaţie a ministerului rus de externe, condusă de vice-ministrul Grigorii Karasin, s-a aflat în vizită la Chişinău şi Tiraspol cu scopul de a se documenta asupra „ultimelor evoluţii politice în regiune”. Cu această ocazie, Moscova şi-a reafirmat poziţia sa referitoare la continuarea procesului de reglementare transnistreană în baza a ceea ce numeşte „egalitatea părţilor” în conflict şi „respectul faţă de documentele elaborate anterior”, precum şi a recunoaşterii rolului stabilizator al trupelor ruse de menţinere a păcii. Cu ocazia vizitei delegaţiei ruse, administraţia de la Tiraspol a cerut sporirea efectivului de militari ruşi până la cel puţin 3000 de soldaţi şi ofiţeri şi reînfiinţarea escadrilei ruse de elicoptere în Transnistria.
Tot săptămâna trecută, o delegaţie a guvernului Republicii Moldova, condusă de premierul Vlad Filat s-a aflat într-o vizită de 5 zile în Statele Unite. Premierul moldovean a fost primit, miercuri, la Casa Albă, de vice-preşedintele Statelor Unite Joseph Biden, care a spus că Statele Unite vor susţine Republica Moldova să devină un stat de drept şi să adere la Uniunea Europeană. Referitor la conflictul transnistrean, Joseph Biden a spus că formatul de negocieri 5+2 este unul viabil şi doar în cadrul acestui format trebuie găsită soluţia ce ar respecta integritatea şi suveranitatea statului.
La Washington, premierul Vlad Filat s-a întâlnit şi cu secretarul de stat Hillary Clinton. Cei doi au semnat un acord prin care Moldova primeşte de la Statele Unite un împrumut nerambursabil de peste 260 de milioane de dolari pentru dezvoltarea agriculturii şi a reţelei de drumuri. Administraţia americană şi-a exprimat din nou sprijinul pentru reformele democratice din Moldova, iar secretarul de stat Hillary Clinton a reafirmat, între altele, sprijinul administratiei Obama pentru integrarea Moldovei în comunitatea euro-atlantică: „Administratia Obama este decisă să adîncească şi să lărgească parteneriatul cu Moldova, pentru a asigura că cetăţenii Moldovei vor vedea roadele reformelor economice, politice si ale eforturilor depuse în ultimii ani. Vrem ca Moldova să facă parte din alianţa euroatlantică, cu toate avantajele ce decurg de aici”, a declarat secretarul de stat Hillary Clinton.
Comitetul parlamentar de cooperare Uniunea Europeană - Republica Moldova se va reuni la Chişinău între 15 şi 17 februarie. Într-un interviu acordat Europei Libere, şefa delegaţiei parlamentare europene, Monica Macovei a spus că are semnale bune din partea Comisiei Europene privitoare la şansele Moldovei de a începe negocierile pentru liberalizarea regimului de vize. La mijlocul lunii ianuarie, Guvernul de la Chişinău a început negocierile pentru un acord de asociere cu Uniunea Europeană.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare anticipează că economia Moldovei va creşte atât anul acesta, cât şi în 2011, cu 4%. BERD plasează astfel Moldova printre fostele ţări comuniste care vor ieşi cel mai rapid din recesiunea globală. Banca spune că pe ansamblul Europei Centrale şi de Răsărit, creşterea economică medie anul acesta va fi de 3,3%, adică mai mare decât într-o prognoză anterioară, tot BERD, care avansa rata de numai 2,5%.
Secretarul de Stat american Hillary Clinton a criticat China şi alte ţări pentru restricţionarea accesului la internet şi a liberei circulaţii a informaţiei. Într-un discurs pe tema libertăţii internetului, Clinton a spus că anul trecut au crescut brusc ameninţările la adresa reţelei informaţionale online, care formează astăzi un fel de sistem nervos al planetei. Clinton a spus că în Iran, Moldova şi alte ţări organizarea cu ajutorul internetului a fost un instrument esenţial pentru promovarea democraţiei şi le-a dat posibilitate cetăţenilor să protesteze faţă de rezultate suspecte ale alegerilor. Secretarul de stat american Hillary Clinton a mai cerut autorităţilor chineze să investigheze în mod „amănunţit şi transparent” atacurile cibernetice care au făcut ca gigantul Google să avertizeze cu retragerea din China.
Statele Unite vor menţine o prezenţă civilă în Afganistan şi Pakistan chiar şi după ce trupele americane vor părăsi regiunea. Un nou raport al Departamentului de Stat spune că Washington-ul nu va abandona Afganistanul aşa cum a făcut în 1989 după retragerea trupelor sovietice pentru a-l împiedica să eşueze ca stat şi să devină un paradis pentru al-Qaida. Statele Unite, spune raportul, planifică mărirea numărului de experţi civili care să ajute la refacerea sectorului agricol al Afganistanului, întărirea guvernării şi reintegrarea talibanilor şi militanţilor care abandonează al-Qaida.
Azebaidjanul a marcat 20 de ani de la reprimarea sangeroasa a miscarii de independenta de catre trupele sovietice, un eveniment care a accelerat procesul de destramare a Uniunii Sovietice. Peste 25 de mii de soldati sovietici au intrat in Baku pe 20 ianuarie 1990 si timp de cateva zile au incercat sa inabuseasca miscarea de independenta. Peste 130 de persoane au fost ucise, in jur de 700 ranite. Mai mult de un an a fost in vigoare starea de urgenta, impusa de Kremlin.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Aşadar, cum aţi auzit la ştiri, săptămâna trecută la Chişinău şi Tiraspol s-a aflat o numeroasă delegaţie a ministerului rus de externe, condusă de vice-ministrul Grigori Karasin. Scopul anunţat al vizitei a fost unul de documentare asupra ultimelor „evoluţii politice” din regiune, inclusiv în materie de securitate şi în ceea ce priveşte perspectiva reglementării transnistrene. La Tiraspol, Grigori Karasin şi-a exprimat între altele dezacordul cu poziţia Chişinăului, care cere evacuarea trupelor ruse din regiune şi transformarea misiunii de pacificare existente, din una de tip militar, într-o misiune civilă de observare, internaţională. Karasin a spus că poziţia Rusiei în această chestiune rămâne neschimbată: trupele ruse nu pot fi evacuate, iar formatul de pacificare nu poate fi schimbat decât după reglementarea politică a conflictului transnistrean. El a subliniat şi faptul că procesul de negocieri trebuie să continue în baza principiului egalităţii depline între cele două părţi – Chişinău şi Tiraspol. Despre interesul Moscovei faţă de schimbările politice de pe ambele maluri ale Nistrului vom discuta cu invitaţii ediţiei noastre de astăzi, politologul de la Bender Andrei Safonov şi analistul politic de la Chişinău Oazu Nantoi. L-am întrebat mai întâi pe dl Safonov despre semnificaţiile vizitei delegaţiei ruse.
Andrei SafonovAndrei Safonov: „Eu cred că această vizită are loc pe fundalul unei răciri pronunţate în ultima perioadă a relaţiilor dintre Chişinău şi Moscova, care s-a produs din cauza unor aspecte ale politicii noii conduceri a Republica Moldova. Şi, în faţa Moscovei stă acum o problemă foarte serioasă: să dea un nou impuls procesului de negocieri, fie chiar şi neoficial, în afara formatului “5+2”. Pe de altă parte, este clar că în acest moment, nici Moscova, dar nici Tiraspolul nu vor accepta cedări serioase, ţinând cont de faptul că la Chişinău puterea a fost preluată de forţe politice de dreapta şi această situaţie serveşte un bun pretext propagandei transnistrene ca să vehiculeze pericolul unirii cu România. Indiferent de evoluţii, eu cred că atâta timp cât la Chişinău nu va fi constituită puterea în mod definitiv, adică până când nu se va vorbi despre alegeri parlamentare anticipate şi va fi ales şeful statului, desigur că nu vom putea vorbi despre un progres în reglementarea transnistreană. Eventual, ar putea să-şi intensifice activitatea grupurile de experţi sau ar putea să fie rediscutată situaţia în zona de securitate pentru a face absolut imposibilă orice şansă, cât de mică, de reizbucnire a acţiunilor militare. Deci, eu nu cred că există acum nici un temei pentru progrese reale în reglementarea transnistreană”.
Prin ce se explică interesul sporit al Moscovei faţă de evoluţiile politice de pe ambele maluri ale Nistrului, l-am întrebat pe analistul politic de la Chişinău Oazu Nantoi.
Oazu NantoiOazu Nantoi: „Eu aş fi vrut să atrag atenţia la faptul că, dacă priveşti Republica Moldova de la Moscova, situaţia s-a schimbat substanţial pe ambele maluri ale Nistrului. Moscova vede că acum, în stânga Nistrului, a apărut o concurenţă deschisă între două grupări – una este a lui Igor Smirnov şi cealaltă este Evgheni Şevciuk şi Partidul Obnovlenie – şi această concurenţă este surprinzătoare pentru Moscova, care n-a luat o atitudine tranşantă şi probabil încearcă să monitorizeze situaţia pentru a nu admite pierderea controlului asupra ei. Şi, totodată, noua guvernare de la Chişinău a început-o foarte dinamic în ceea ce priveşte relaţiile externe. Eu am în vedere lansarea negocierilor cu UE la 12 ianuarie; eu am în vedere vizita din 19-23 ianuarie a premierului Vlad Filat cu miniştri importanţi (ai economiei, agriculturii şi de externe) în SUA. Şi Rusia vrea să controleze situaţia, vrea să fie informată din prima sursă”.
Radu Benea: Sunt acestea nişte semnale îngrijorătoare pentru Moscova?
Oazu Nantoi: „Eu consider că situaţia pe ambele maluri ale Nistrului, sub diferite aspecte, îngrijorează Moscova. Şi Moscova a trimis o delegaţie, destul de importantă, anume ca să fixeze acele momente pe care este bazată politica Rusiei în raport cu Republica Moldova şi anume: egalitatea părţilor în procesul de negocieri (adică Chişinău şi Tiraspol), al doilea moment – respectarea tuturor înţelegerilor semnate anterior. Pe această cale, Federaţia Rusă doreşte să blocheze procesul de reîntregire a Republicii Moldova şi să menţină controlul asupra politicii externe, îndeosebi, a Republicii Moldova. Deoarece este evident că atâta timp cât liderul de la Tiraspol Igor Smirnov are aceleaşi drepturi la masa de negocieri ca şi puterea constituţională de la Chişinău nu poate fi vorba de nici un progres în direcţia reîntregirii ţării.
Iar dacă ne uităm la celălalt aspect, când ruşii insistă că aceasta e posibil în baza respectării tuturor înţelegerilor atinse anterior, atunci noi vedem că toate gafele enorme care au fost comise de precedenta guvernare, îndeosebi dacă ne uităm la acele cinci documente care la 16 mai 2001 au fost semnate de Vladimir Voronin la Tiraspol, atunci este clar că Federaţia Rusă vrea să menţină Republica Moldova într-o poziţie defavorizată din start, determinată de cedările aberante, anti-statale dacă doriţi, ale guvernărilor precedente. De aceea, eu consider că vizita diplomaţilor sus-puşi din partea Federaţiei Ruse n-a adus nimic nou în situaţia când Rusia doreşte să conserve ceea ce a avut până în prezent. Rămâne de văzut dacă noua guvernare va găsi căi de alternativă pentru impulsionarea procesului de reîntregire a ţării”.
Radu Benea: Aţi spus că Rusia doreşte să păstreze controlul nu numai asupra procesului de reglementare transnistreană, dar şi a politicii externe a Republicii Moldova. Dar ce ar putea să împiedice Chişinăul să dezvolte un parteneriat strategic, să zicem, cu Statele Unite ale Americii? Se ştie că acesta a fost şi unul din scopurile principale ale vizitei în Statele Unite, de săptămâna trecută, întreprinsă de delegaţia guvernului, condusă de premierul Vlad Filat.
Oazu Nantoi: „Când vorbim despre parteneriatul strategic ar fi probabil cazul să facem nişte precizări. Ce subânţelege parteneriatul strategic între Republica Moldova – cea mai săracă ţară din Europa, şi SUA – singura supra-putere care există, cel puţin la moment, pe globul pământesc. Eu consider că unicul lucru de care poate să profite Republica Moldova în baza acestui parteneriat strategic este să meargă consecvent pe calea reformării, pe calea consolidării democraţiei politice şi a statului de drept, şi să obţină pe această cale suport din partea SUA. Iar dacă ne uităm la declaraţiile vicepreşedintelui SUA Joe Biden, despre faptul că conflictul transnistrean trebuie să fie soluţionat în formatul 5+2, aceasta vorbeşte despre faptul că SUA nu doresc surprize din partea problemei conflictului transnistrean, surprize de genul memorandumului Kozak din noiembrie 2003, când Vladimir Voronin, la spatele Occidentului, a încercat să ajungă la o înţelegere separată cu Kremlinul, care prevedea inclusiv prezenţa militară rusească pentru cel puţin 20 de ani şi care prevedea lichidarea statului Republica Moldova şi transformarea lui într-un conglomerat artificial, ghidat din exterior.
Aşa că, eu consider, dacă ne uităm la aceste interferenţe, este explicabilă vizita diplomaţilor ruşi, este explicabilă poziţia SUA, dar întrebarea rămâne deschisă: va fi capabilă oare noua guvernare de la Chişinău, în condiţiile acestea extrem de dificile de criză economică, de incertitudine în perspectiva alegerilor, totuşi, să aibă o poziţie consecventă şi clară în direcţia reîntregirii ţării şi dacă este această guvernare capabilă să găsească nişte căi de alternativă”.
Radu Benea: Chişinăul tot timpul a fost atent, să zicem aşa, la direcţia din care suflă vântul în relaţiile dintre principalii actori implicaţi în reglementarea transnistreană, crezând că de apropierea sau îndepărtarea partenerilor de la Est şi Vest ar depinde progresul sau regresul în acest proces. Ce perspective, în acest sens, credeţi că ar exista astăzi?
Oazu Nantoi: „Vreau să spun un lucru cam descurajant pentru cetăţeanul Republicii Moldova, care aşteaptă ajutor din exterior, dar nu se întreabă: dar ce am făcut eu pentru rezolvarea unei sau altei probleme. În opinia mea, vânturile cele, despre care aţi spus, nicicând nu vor fi într-atât de favorabile Republicii Moldova, încât noi să stăm acasă pe cuptor, iar cineva să vină să ne reîntregească ţara, să ne facă stat de drept, să ne facă reforme şi să ne facă economie de piaţă competitivă. Deci, Republica Moldova este o ţară neimportantă pentru marii actori şi este foarte riscant să te aştepţi că, cândva, figurile pe tabla de şah se vor aranja în asemenea mod, încât pionul moldovenesc va deveni atât de important, întrucât SUA se vor preocupa la modul foarte serios de problemele noastre. Eu consider că aceasta este o iluzie periculoasă pentru noi şi trebuie să ne debarasăm de ea”.
--------------------
Doamnelor şi domnilor, cum aţi putut afla mai devreme, cu ocazia vizitei la Tiraspol a delegaţiei ministerului rus de externe, autorităţile Transnistriei au cerut din nou să fie sporit numărul de militari ruşi în regiune până la 3 mii de soldaţi şi ofiţeri şi să fie reînfiinţată şi escadrila de elicoptere a fostei armate ruse a 14-a. Europa Liberă a încercat să afle ce cred oamenii simpli despre nevoia dislocării în Transnistria a unui număr sporit de militari ruşi şi concentrarea de armamente noi.
„Eu cred că prezenţa militară rusă trebuie sporită, pentru că este un garant al păcii”.
„Ce alte garanţii avem? Dacă nu era conflictul din 1992… Aşa că e mai bine, cred, să avem aici o bază militară rusă sau să crească numărul de militari ruşi”.
„Va fi mai bine aşa cum ne spune Rusia. Eu aşa cred”.
„Eu cred că la noi va fi mai bine după alegerile din Ucraina şi după cele din Moldova. După asta… vom vedea. Cine are puterea, acela şi comandă muzica”.
---------------------------------------------------------------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
O delegaţie a ministerului rus de externe, condusă de vice-ministrul Grigorii Karasin, s-a aflat în vizită la Chişinău şi Tiraspol cu scopul de a se documenta asupra „ultimelor evoluţii politice în regiune”. Cu această ocazie, Moscova şi-a reafirmat poziţia sa referitoare la continuarea procesului de reglementare transnistreană în baza a ceea ce numeşte „egalitatea părţilor” în conflict şi „respectul faţă de documentele elaborate anterior”, precum şi a recunoaşterii rolului stabilizator al trupelor ruse de menţinere a păcii. Cu ocazia vizitei delegaţiei ruse, administraţia de la Tiraspol a cerut sporirea efectivului de militari ruşi până la cel puţin 3000 de soldaţi şi ofiţeri şi reînfiinţarea escadrilei ruse de elicoptere în Transnistria.
Tot săptămâna trecută, o delegaţie a guvernului Republicii Moldova, condusă de premierul Vlad Filat s-a aflat într-o vizită de 5 zile în Statele Unite. Premierul moldovean a fost primit, miercuri, la Casa Albă, de vice-preşedintele Statelor Unite Joseph Biden, care a spus că Statele Unite vor susţine Republica Moldova să devină un stat de drept şi să adere la Uniunea Europeană. Referitor la conflictul transnistrean, Joseph Biden a spus că formatul de negocieri 5+2 este unul viabil şi doar în cadrul acestui format trebuie găsită soluţia ce ar respecta integritatea şi suveranitatea statului.
La Washington, premierul Vlad Filat s-a întâlnit şi cu secretarul de stat Hillary Clinton. Cei doi au semnat un acord prin care Moldova primeşte de la Statele Unite un împrumut nerambursabil de peste 260 de milioane de dolari pentru dezvoltarea agriculturii şi a reţelei de drumuri. Administraţia americană şi-a exprimat din nou sprijinul pentru reformele democratice din Moldova, iar secretarul de stat Hillary Clinton a reafirmat, între altele, sprijinul administratiei Obama pentru integrarea Moldovei în comunitatea euro-atlantică: „Administratia Obama este decisă să adîncească şi să lărgească parteneriatul cu Moldova, pentru a asigura că cetăţenii Moldovei vor vedea roadele reformelor economice, politice si ale eforturilor depuse în ultimii ani. Vrem ca Moldova să facă parte din alianţa euroatlantică, cu toate avantajele ce decurg de aici”, a declarat secretarul de stat Hillary Clinton.
Comitetul parlamentar de cooperare Uniunea Europeană - Republica Moldova se va reuni la Chişinău între 15 şi 17 februarie. Într-un interviu acordat Europei Libere, şefa delegaţiei parlamentare europene, Monica Macovei a spus că are semnale bune din partea Comisiei Europene privitoare la şansele Moldovei de a începe negocierile pentru liberalizarea regimului de vize. La mijlocul lunii ianuarie, Guvernul de la Chişinău a început negocierile pentru un acord de asociere cu Uniunea Europeană.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare anticipează că economia Moldovei va creşte atât anul acesta, cât şi în 2011, cu 4%. BERD plasează astfel Moldova printre fostele ţări comuniste care vor ieşi cel mai rapid din recesiunea globală. Banca spune că pe ansamblul Europei Centrale şi de Răsărit, creşterea economică medie anul acesta va fi de 3,3%, adică mai mare decât într-o prognoză anterioară, tot BERD, care avansa rata de numai 2,5%.
Secretarul de Stat american Hillary Clinton a criticat China şi alte ţări pentru restricţionarea accesului la internet şi a liberei circulaţii a informaţiei. Într-un discurs pe tema libertăţii internetului, Clinton a spus că anul trecut au crescut brusc ameninţările la adresa reţelei informaţionale online, care formează astăzi un fel de sistem nervos al planetei. Clinton a spus că în Iran, Moldova şi alte ţări organizarea cu ajutorul internetului a fost un instrument esenţial pentru promovarea democraţiei şi le-a dat posibilitate cetăţenilor să protesteze faţă de rezultate suspecte ale alegerilor. Secretarul de stat american Hillary Clinton a mai cerut autorităţilor chineze să investigheze în mod „amănunţit şi transparent” atacurile cibernetice care au făcut ca gigantul Google să avertizeze cu retragerea din China.
Statele Unite vor menţine o prezenţă civilă în Afganistan şi Pakistan chiar şi după ce trupele americane vor părăsi regiunea. Un nou raport al Departamentului de Stat spune că Washington-ul nu va abandona Afganistanul aşa cum a făcut în 1989 după retragerea trupelor sovietice pentru a-l împiedica să eşueze ca stat şi să devină un paradis pentru al-Qaida. Statele Unite, spune raportul, planifică mărirea numărului de experţi civili care să ajute la refacerea sectorului agricol al Afganistanului, întărirea guvernării şi reintegrarea talibanilor şi militanţilor care abandonează al-Qaida.
Azebaidjanul a marcat 20 de ani de la reprimarea sangeroasa a miscarii de independenta de catre trupele sovietice, un eveniment care a accelerat procesul de destramare a Uniunii Sovietice. Peste 25 de mii de soldati sovietici au intrat in Baku pe 20 ianuarie 1990 si timp de cateva zile au incercat sa inabuseasca miscarea de independenta. Peste 130 de persoane au fost ucise, in jur de 700 ranite. Mai mult de un an a fost in vigoare starea de urgenta, impusa de Kremlin.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Aşadar, cum aţi auzit la ştiri, săptămâna trecută la Chişinău şi Tiraspol s-a aflat o numeroasă delegaţie a ministerului rus de externe, condusă de vice-ministrul Grigori Karasin. Scopul anunţat al vizitei a fost unul de documentare asupra ultimelor „evoluţii politice” din regiune, inclusiv în materie de securitate şi în ceea ce priveşte perspectiva reglementării transnistrene. La Tiraspol, Grigori Karasin şi-a exprimat între altele dezacordul cu poziţia Chişinăului, care cere evacuarea trupelor ruse din regiune şi transformarea misiunii de pacificare existente, din una de tip militar, într-o misiune civilă de observare, internaţională. Karasin a spus că poziţia Rusiei în această chestiune rămâne neschimbată: trupele ruse nu pot fi evacuate, iar formatul de pacificare nu poate fi schimbat decât după reglementarea politică a conflictului transnistrean. El a subliniat şi faptul că procesul de negocieri trebuie să continue în baza principiului egalităţii depline între cele două părţi – Chişinău şi Tiraspol. Despre interesul Moscovei faţă de schimbările politice de pe ambele maluri ale Nistrului vom discuta cu invitaţii ediţiei noastre de astăzi, politologul de la Bender Andrei Safonov şi analistul politic de la Chişinău Oazu Nantoi. L-am întrebat mai întâi pe dl Safonov despre semnificaţiile vizitei delegaţiei ruse.
Prin ce se explică interesul sporit al Moscovei faţă de evoluţiile politice de pe ambele maluri ale Nistrului, l-am întrebat pe analistul politic de la Chişinău Oazu Nantoi.
Radu Benea: Sunt acestea nişte semnale îngrijorătoare pentru Moscova?
Oazu Nantoi: „Eu consider că situaţia pe ambele maluri ale Nistrului, sub diferite aspecte, îngrijorează Moscova. Şi Moscova a trimis o delegaţie, destul de importantă, anume ca să fixeze acele momente pe care este bazată politica Rusiei în raport cu Republica Moldova şi anume: egalitatea părţilor în procesul de negocieri (adică Chişinău şi Tiraspol), al doilea moment – respectarea tuturor înţelegerilor semnate anterior. Pe această cale, Federaţia Rusă doreşte să blocheze procesul de reîntregire a Republicii Moldova şi să menţină controlul asupra politicii externe, îndeosebi, a Republicii Moldova. Deoarece este evident că atâta timp cât liderul de la Tiraspol Igor Smirnov are aceleaşi drepturi la masa de negocieri ca şi puterea constituţională de la Chişinău nu poate fi vorba de nici un progres în direcţia reîntregirii ţării.
Iar dacă ne uităm la celălalt aspect, când ruşii insistă că aceasta e posibil în baza respectării tuturor înţelegerilor atinse anterior, atunci noi vedem că toate gafele enorme care au fost comise de precedenta guvernare, îndeosebi dacă ne uităm la acele cinci documente care la 16 mai 2001 au fost semnate de Vladimir Voronin la Tiraspol, atunci este clar că Federaţia Rusă vrea să menţină Republica Moldova într-o poziţie defavorizată din start, determinată de cedările aberante, anti-statale dacă doriţi, ale guvernărilor precedente. De aceea, eu consider că vizita diplomaţilor sus-puşi din partea Federaţiei Ruse n-a adus nimic nou în situaţia când Rusia doreşte să conserve ceea ce a avut până în prezent. Rămâne de văzut dacă noua guvernare va găsi căi de alternativă pentru impulsionarea procesului de reîntregire a ţării”.
Radu Benea: Aţi spus că Rusia doreşte să păstreze controlul nu numai asupra procesului de reglementare transnistreană, dar şi a politicii externe a Republicii Moldova. Dar ce ar putea să împiedice Chişinăul să dezvolte un parteneriat strategic, să zicem, cu Statele Unite ale Americii? Se ştie că acesta a fost şi unul din scopurile principale ale vizitei în Statele Unite, de săptămâna trecută, întreprinsă de delegaţia guvernului, condusă de premierul Vlad Filat.
Oazu Nantoi: „Când vorbim despre parteneriatul strategic ar fi probabil cazul să facem nişte precizări. Ce subânţelege parteneriatul strategic între Republica Moldova – cea mai săracă ţară din Europa, şi SUA – singura supra-putere care există, cel puţin la moment, pe globul pământesc. Eu consider că unicul lucru de care poate să profite Republica Moldova în baza acestui parteneriat strategic este să meargă consecvent pe calea reformării, pe calea consolidării democraţiei politice şi a statului de drept, şi să obţină pe această cale suport din partea SUA. Iar dacă ne uităm la declaraţiile vicepreşedintelui SUA Joe Biden, despre faptul că conflictul transnistrean trebuie să fie soluţionat în formatul 5+2, aceasta vorbeşte despre faptul că SUA nu doresc surprize din partea problemei conflictului transnistrean, surprize de genul memorandumului Kozak din noiembrie 2003, când Vladimir Voronin, la spatele Occidentului, a încercat să ajungă la o înţelegere separată cu Kremlinul, care prevedea inclusiv prezenţa militară rusească pentru cel puţin 20 de ani şi care prevedea lichidarea statului Republica Moldova şi transformarea lui într-un conglomerat artificial, ghidat din exterior.
Aşa că, eu consider, dacă ne uităm la aceste interferenţe, este explicabilă vizita diplomaţilor ruşi, este explicabilă poziţia SUA, dar întrebarea rămâne deschisă: va fi capabilă oare noua guvernare de la Chişinău, în condiţiile acestea extrem de dificile de criză economică, de incertitudine în perspectiva alegerilor, totuşi, să aibă o poziţie consecventă şi clară în direcţia reîntregirii ţării şi dacă este această guvernare capabilă să găsească nişte căi de alternativă”.
Radu Benea: Chişinăul tot timpul a fost atent, să zicem aşa, la direcţia din care suflă vântul în relaţiile dintre principalii actori implicaţi în reglementarea transnistreană, crezând că de apropierea sau îndepărtarea partenerilor de la Est şi Vest ar depinde progresul sau regresul în acest proces. Ce perspective, în acest sens, credeţi că ar exista astăzi?
Oazu Nantoi: „Vreau să spun un lucru cam descurajant pentru cetăţeanul Republicii Moldova, care aşteaptă ajutor din exterior, dar nu se întreabă: dar ce am făcut eu pentru rezolvarea unei sau altei probleme. În opinia mea, vânturile cele, despre care aţi spus, nicicând nu vor fi într-atât de favorabile Republicii Moldova, încât noi să stăm acasă pe cuptor, iar cineva să vină să ne reîntregească ţara, să ne facă stat de drept, să ne facă reforme şi să ne facă economie de piaţă competitivă. Deci, Republica Moldova este o ţară neimportantă pentru marii actori şi este foarte riscant să te aştepţi că, cândva, figurile pe tabla de şah se vor aranja în asemenea mod, încât pionul moldovenesc va deveni atât de important, întrucât SUA se vor preocupa la modul foarte serios de problemele noastre. Eu consider că aceasta este o iluzie periculoasă pentru noi şi trebuie să ne debarasăm de ea”.
--------------------
Doamnelor şi domnilor, cum aţi putut afla mai devreme, cu ocazia vizitei la Tiraspol a delegaţiei ministerului rus de externe, autorităţile Transnistriei au cerut din nou să fie sporit numărul de militari ruşi în regiune până la 3 mii de soldaţi şi ofiţeri şi să fie reînfiinţată şi escadrila de elicoptere a fostei armate ruse a 14-a. Europa Liberă a încercat să afle ce cred oamenii simpli despre nevoia dislocării în Transnistria a unui număr sporit de militari ruşi şi concentrarea de armamente noi.
„Eu cred că prezenţa militară rusă trebuie sporită, pentru că este un garant al păcii”.
„Ce alte garanţii avem? Dacă nu era conflictul din 1992… Aşa că e mai bine, cred, să avem aici o bază militară rusă sau să crească numărul de militari ruşi”.
„Va fi mai bine aşa cum ne spune Rusia. Eu aşa cred”.
„Eu cred că la noi va fi mai bine după alegerile din Ucraina şi după cele din Moldova. După asta… vom vedea. Cine are puterea, acela şi comandă muzica”.
---------------------------------------------------------------------------
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
