Producătorii agricoli vor trece în anul 2010 printr-un nou experiment şi abia la finele lui s-ar putea şti dacă reforma subvenţiilor în agricultură planificată de noul guvern are efectele scontate. Reforma iniţiată de ministrul agriculturii, Valeriu Cosarciuc urmăreşte să reorienteze subvenţiile către producătorii mici şi medii în loc de întreprinderile mari. Dar mecanismul complicat de selectare a beneficiarilor poate perpetua inechităţile şi îi poate descuraja pe mulţi până şi să ceară subvenţii, cred câţiva experţi care au participat la o dezbatere pe această temă.
Motivele de îngrijorare ale experţilor sînt generate în primul rînd de tergiversarea adoptării noului regulament privind subvenţionarea. În consecinţă nu se ştie clar, deocamdată, cine vor fi potenţialii beneficiari în acest an. Ministrul agriculturii Cosarciuc anunţase anterior că vor exista noi condiţii de subvenţionare a agricultorilor, printre care obligativitatea apartenenţei la o asociaţie de producători şi cea a prezentării unui certificat care să confirme un minim de cunoştinţe în domeniul de activitate.
Vasile MîrzencoVasile Mîrzenco, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, spune că va trebui să treacă cel puţin un an pînă va fi clar dacă abordarea ministerului este bună sau nu: "Din punctul nostru de vedere ea este corectă, cu excepţia acolo unde se impun nişte cerinţe faţă de agricultori, pe care ei la moment nu pot să le satisfacă, noi am propus ca anul 2010 să fie un an de tranziţie la ceea ce ministerul vrea cu insistenţă să promoveze în cadrul acestui regulament".
Cert este că pentru subvenţiile din agricultură s-au alocat 300 milioane lei. O cifră bună, zic experţii, dacă ţinem cont de faptul că TVA-ul pentru producţia agricolă s-a micşorat de la 20% la 8%. Şi cu direcţiile de subvenţionare sînt, în mare parte, de acord experţii.
Nedumeririle lui Alexandru Slusari, vicepreşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli Uniagroprotect, sînt legate de plafonarea sumelor de creditare, care i se pare neargumentată din punct de vedere economic. Nici concursul de selectare a potenţialilor beneficiari de subvenţii nu îl mulţumeşte întrucît va contribui la proliferarea corupţiei în Minister, crede Alexandru Slusari.
Dacă ministerul o să insiste să acorde subvenţii doar membrilor unor asociaţii de profil s-ar putea să se pomenească cu nişte asociaţii care au fost create doar pentru obţinerea fondurilor de subvenţionare, este de părere Alexandru Slusari: "Sîntem de acord cu direcţiile de subvenţionare, dar procesul de acordare a subvenţiilor este excesiv birocratizat, are multe constrîngeri neargumentate şi, pe alocuri, poartă un caracter discriminatoriu faţă de întreprinderile agricole. Noi considerăm că procedura de acordare a subvenţiilor pe direcţiile care au fost planificate trebuie să fie una simplă, fără cerinţe excesive de concurs şi selectare a beneficiarilor de către o oarecare comisie pe criterii foarte subiective. Accentul ar trebui pus pe obiectul subvenţionării".
Viorel Chivrigă
Viorel Chivrigă, expertul de la Viitorul, atrage atenţia că o bună parte din fermieri practică o agricultură de subzistenţă, produc pentru consum, prin urmare ei la fel ar trebui să beneficieze de subvenţii. Dar criticile expertului nu se opresc aici: "În primul rînd, nu există nicio transparenţă în procesul de elaborare a regulamentului. Eu mă uitam acum cum vorbea domnul Slusari privitor la acele prevederi, la condiţiile de eligibilitate, şi pentru mine ele sînt o noutate. Pînă acum nu sînt făcute publice listele benefeciarilor de subvenţii pentru anul 2008, pentru anul 2009, nici listele membrilor comisiilor de profil. Şi cea mai proastă noutate: în lipsa unui regulament de subvenţionare pentru 2010, noi avem deja o listă de potenţiali beneficiari. Asta e o chestie care ridică foarte multe întrebări".
Şi Viorel Chivriga crede că trebuie redus contactul funcţionarilor cu beneficiarii, pentru a spulbera suspiciunile de corupţie. Dar şi mai important ar fi ca Ministerul Agriculturii să fi procedat la o campanie de informare pentru ca ţăranii să nu rămînă în continuare în neştire şi incertitudine.
Motivele de îngrijorare ale experţilor sînt generate în primul rînd de tergiversarea adoptării noului regulament privind subvenţionarea. În consecinţă nu se ştie clar, deocamdată, cine vor fi potenţialii beneficiari în acest an. Ministrul agriculturii Cosarciuc anunţase anterior că vor exista noi condiţii de subvenţionare a agricultorilor, printre care obligativitatea apartenenţei la o asociaţie de producători şi cea a prezentării unui certificat care să confirme un minim de cunoştinţe în domeniul de activitate.
Cert este că pentru subvenţiile din agricultură s-au alocat 300 milioane lei. O cifră bună, zic experţii, dacă ţinem cont de faptul că TVA-ul pentru producţia agricolă s-a micşorat de la 20% la 8%. Şi cu direcţiile de subvenţionare sînt, în mare parte, de acord experţii.
Nedumeririle lui Alexandru Slusari, vicepreşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli Uniagroprotect, sînt legate de plafonarea sumelor de creditare, care i se pare neargumentată din punct de vedere economic. Nici concursul de selectare a potenţialilor beneficiari de subvenţii nu îl mulţumeşte întrucît va contribui la proliferarea corupţiei în Minister, crede Alexandru Slusari.
Dacă ministerul o să insiste să acorde subvenţii doar membrilor unor asociaţii de profil s-ar putea să se pomenească cu nişte asociaţii care au fost create doar pentru obţinerea fondurilor de subvenţionare, este de părere Alexandru Slusari: "Sîntem de acord cu direcţiile de subvenţionare, dar procesul de acordare a subvenţiilor este excesiv birocratizat, are multe constrîngeri neargumentate şi, pe alocuri, poartă un caracter discriminatoriu faţă de întreprinderile agricole. Noi considerăm că procedura de acordare a subvenţiilor pe direcţiile care au fost planificate trebuie să fie una simplă, fără cerinţe excesive de concurs şi selectare a beneficiarilor de către o oarecare comisie pe criterii foarte subiective. Accentul ar trebui pus pe obiectul subvenţionării".
Viorel Chivrigă
Şi Viorel Chivriga crede că trebuie redus contactul funcţionarilor cu beneficiarii, pentru a spulbera suspiciunile de corupţie. Dar şi mai important ar fi ca Ministerul Agriculturii să fi procedat la o campanie de informare pentru ca ţăranii să nu rămînă în continuare în neştire şi incertitudine.
