Mai toti moldovenii incearca sa faca un bilant al implinirilor si neimplinirilor, privind cu speranta in viitor. Si asta pentru ca 2009 a fost un an de criza economica, bogat in evenimente politice, iar pentru multi, un an mai greu decit s-ar fi asteptat. Ce sperante au moldovenii pentru anul 2010?
Pentru acest an 2010 multi moldoveni doresc sa fie stabilitate din punct de vedere economic si financiar, dar si politic. Fara stabilitate, asa cum spun unii dintre ei Moldova nu poate fi bogata si nici oamenii multumiti. Daca anul nu va fi asa cum si-l doresc cu totii, cel putin spera sa fie un inceput spre mai bine.
Pentru Liuba Dragan, directoarea liceului “Stefan cel Mare” din Nisporeni, anul 2009 a fost un an dificil, chiar greu din cauza situatiei politice foarte incarcate, cu foarte multa nervozitate, la un moment dat chiar cu isterie. Acum, crede Liuba Dragan, perioada e putin mai linistita - asa ca dupa un racnet mai puternic, cind iti tiuie urechile si percepi linistea ca un altfel de zgomot.
Liuba Dragan: Ne simtim asa impliniti pentru ca avem izbanda dupa noi si asta ne incurajeaza si ne face sa speram ca o sa fie mai bine in viitor.
Valentina Ursu: In general cetateanul acum e interesat de politica sau e mai mult indiferent?
Liuba Dragan: Este cu mult mai interesat decat inainte. Ne-am convins mai ales in al doilea scrutin. Am mers de la casa la casa si am vazut oameni care nu erau indiferenti de soarta acestei tari.
Valentina Ursu: Dar de ce si-au dorit moldovenii schimbarea?
Liuba Dragan: Probabil au obosit de minciuna, neadevar si de sperante neimplinite.
Valentina Ursu: Omul poate face diferenta dintre minciuna si adevar?
Liuba Dragan: Incearca sa faca, dar e greu, pentru ca pentru un scop foarte multi merg cu minciuni, cu neadevaruri pe care le ambaleaza in asa fel ca nu fiecare isi poate da seama ca e minciuna.
Valentina Ursu: Ce sperante legati de 2010?
Liuba Dragan: Speram sa fie o stabilitate in tara, sa mearga lucrurile spre bine. Deja le si simtim. Parca vine spre noi o libertate a cuvantului, a gandului, chiar si o libertate de a fi in tara ta.
Valentina Ursu: Doriti anticipate in 2010?
Liuba Dragan: Sincer nu imi doresc alegeri in 2010. Avem un guvern activ si dinamic si cred ca e capabil sa faca schimbari in tara asta fara alegeri anticipate.
Valentina Ursu: Presedintele republicii trebuie sa fie ales de Parlament sau de popor?
Liuba Dragan: Sigur ca de popor. Dar in situatia data, cu o schimbare a constitutiei, sigur ca ar trebui sa fie ales. Ar fi potrivit sa ramana candidatura domnului Lupu.
Valentina Ursu: Ce va mai doriti de la 2010?
Liuba Dragan: Sa se intoarca copiii imprastiati, sa aiba mai multe sperante in viitor, anume in Moldova.
Valentina Ursu: Unii acrediteaza ideea ca societatea moldoveneasca a fost scindata. Acum e la fel?
Liuba Dragan: Acum incercam sa ne apropiem unii de altii. Am observat multa ura in timpul campaniilor electorale.
Valentina Ursu: Cine scindeaza pe oameni? Partidele? Ideologia? Politica? Interesele?
Liuba Dragan: Cred ca interesele si ambitia. A fost si politicul implicat serios, dar e in puterea noastra sa nu fie acest lucru in tara, pentru ca aduce numai distrugere si nu la consolidare. N-are cum exista o comunitate puternica daca exista aceste lupte de interese.
Valentina Ursu: Pentru ca sunteti director de scoala, ce va doriti pentru domeniul educatiei?
Liuba Dragan: Am implimentat destule proiecte de imbunatarire a activitatii profesorului si a copilului, sa-i fie interesant. Scolii ii trebuie cat mai multa democratizare. Ca noi am simtit influenta politicului cu istoriile. Lupta asta vesnica si asteptarea de schimbari nu influenteaza pozitiv nici profesorii si nici copiii. Asteptam sa avem un program mai descarcat stiintific, pentru ca avem prea multa teorie si copii nu asimileaza tot programul de studiu. Intretimp le scade motivatia si nu creste interesul fata de carte. Mai asteptam si o sustinere mai mare din partea statului.
------------
Ministrul educatiei, deputatul si istoricul Leonid Bujor a declarat Europei Libere ca a rezolvat cateva probleme rusinoase pentru sistemul educational din Republica Moldova.
Leonid Bujor: Am recomandat cadrelor didactice sa nu mai foloseasca manuale de clasa a 9 si a 12 care contin un sir de aberatii la istoria statului independent Republica Moldova. De asemenea, le-am propus sa nu se conduca in continuare de recomandarile elaborate in cadrul ministerului pe parcursul anului 2008. Am reusit, cu sprijinul tuturor colegilor de la guvern, primul ministru, cei 4 lideri ai AIE, sa avem acel buget care in conditiile actuale este unul critic, dar care, sper eu, ne va permite sa asiguram o stabilitate in domeniul invatamantului in Moldova. Desigur ca am dezmintit zvonul oponentilor nostri politici ca se va micsora numarul bursierilor din buget si precum ca din 1 ianuarie se va majora considerabil taxa pentru caminele studentesti.
Valentina Ursu: Ce asteptati de la 2010?
Leonid Bujor: Astept ca anul 2010 sa nu fie un an electoral, pentru ca cetatenii au obosit de alegeri. In cazul cand vom ajunge la anticipate, cetatenii Republicii Moldova sa fortifice pozitiile fortelor democratice din Moldova, pentru ca noi am lansat un semnal, ca dorim democratizarea tarii noastre, dorim sa fim in rand cu toate statele europene. Am demonstrat in 2009 si urmeaza sa confirmam in 2010 ca AIE nu este doar o denumire dar este o alegere sincera a acestor 4 partide.
-------------------
Omul de afaceri Ion Caruntu , se bucura ca a trecut anul 2009, un an "foarte greu din toate punctele de vedere". El spune ca a fost greu si din punct de vedere financiar si din punct de vedere politic si asteapta mai multa stabilitate in 2010" .
Ion Caruntu: Consider ca tara Moldovei are un mare noroc de aparitia unui cetatean ca Vlad Filat. Sunt ferm convins ca va face ordine si va face ca lumea sa traiasca bine.
Valentina Ursu: De ce moldoveanul nu este un om prosper?
Ion Caruntu: Ca el nu prea vrea sa inteleaga ceva nou. El se linisteste cu ceea ce stie, ce are si e foarte naiv.
Valentina Ursu: Este adevarat ca Moldova este scindata in „ai nostri” si „ai vostri”?
Ion Caruntu: Fostul presedinte, Voronin, i-a divizat.
Valentina Ursu: Acum va tratati cu respect cei care v-ati confruntat politic si care faceti parte din tabere diferite? Cum e in teritoriu?
Ion Caruntu: Lumea incepe sa inteleaga ca avem niste politicieni: Alexandru Tanase, Mihai Godea, Nagacevschi, Iurie Leanca – un om suprapregatit de relatiile externe. Acesti oameni sunt foarte convingatori. Sper ca o sa se dovedeasca in scurt timp ca tara poate sa traiasca bine. E foarte trist ca cei care am ramas aici, 2 milioane, ca noi sa traim sarac.
Valentina Ursu: Ce asteptati de la 2010?
Ion Caruntu: Schimbari mari. Omul sa-si traiasca viata in mod satisfacator. Stiti, lumea zice ca Mihai Ghimpu are neajunsuri ca orator politic nu stiu ce, dar eu asa spun: Daca ar fi toti ca Ghimpu am fi pribalti demult. Dar daca am fi pribalti am trai ca pribaltii. Mihai Ghimpu inconjoara dar spune lucrurilor pe nume. Alti politicieni ca Lupu, Lucinschi, fac mare demagogie, nu sunt asa clari cum sunt politicienii in occident.
Valentina Ursu: Credeti ca Moldova va deveni un stat prosper?
Ion Caruntu: Cred. Noi nu avem incotro. Lumea spune ca nu se implica in politica. Eu spun ca politica este viata omului. Si in parlament si in guvern se discuta chestiuni de lucru, de rand in agricultura si altele. Daca nu cunosti situatia, ramai cu gandirea si esti amagit, oamenii ratati. Iese in frunte si iti face demagogie, te manipuleaza cu minciunile si face ca cetateanul sa traiasca din minciuni. Moldoveanul are nevoie de o cultura politica, sa asculte niste lucruri noi, niste oameni tineri aparuti, tara sa profite. Si iarasi ma intorc: bine ca au aparut asa oameni astazi curajosi care merg cu riscul la orice ca sa schimbe situatia spre bine. In scurt timp putem uita de saracie. Vom uita despre comunisti, ca numai in Moldova si-au gasit ei locul sa se extinda. Nici in Rusia si nici in Ucraina nu e la fel, locuri de unde au venit valurile comuniste. Aici si-au gasit loc din cauza gandirii moldoveanului. Daca moldoveanul ar sti ceva istorie despre cu ce s-au ocupat comunistii, cum ne-au deportat, multe lucruri ar fi sa fie altfel.
-------------------
Si pentru ca Ion Caruntu a sugerat ca intreprinzatorii cer Guvernului masuri anticriza , l-am intrebat pe ministru finantelor Veaceslav Negruti daca reprezentantilor mediului de afaceri le va fi mai usor sa activeze in 2010.
Veaceslav Negruti: Ar putea sa apara mult mai multe motivatii pentru oamenii nostri de a-si deschide sau a dezvolta o afacere, luand in vedere demonopolizarea si eliminarea unor bariere in deschiderea unor afaceri.
Valentina Ursu: Ce bariere vor fi eliminate?
Veaceslav Negruti: Bariere birocratice, la limita coruptiei, care au existat pana nu demult. Pentru ca se stie foarte bine. Povara fiscala oficiala cea prevazuza in legislatia fiscala si codul fiscal nu este atat de mare daca sa o raportam la PIB sau pe agent economic in parte. Mult mai mare e povara cea neoficiala. E vorba de functionari care isi permit foarte multe in fata unui agent economic, colindatori din cele peste 80 de structuri cu functii de control si asa mai departe. O reforma in acest domeniu este prevazuta si va fi implimentata incepand cu 2010. Da, au fost implimentate mai multe reforme, Ghilotina 1, 2 – dar efectul este nul. Dimpotriva, interventia statului in anumite segmente in economie, unde nu era nevoie de aceasta interventie au impovarat si mai mult mediul de afaceri sau initiativa de a mai face ceva aici acasa.
Valentina Ursu: Unele voci acrediteaza ideea ca pe langa bugetul oficial mai exista si un buget tenebru. Se adeveresc aceste spuse?
Veaceslav Negruti: Probabil se are in vedere acele plati in plic. Dar este consecinta poverii despre care vorbeam anterior. Povara neoficiala care il face pe un om de afaceri sa-si faca alte cai pentru a plati acea povara neoficiala colindatorilor de la FISC si alte organe de control. Recunosc, situatia e trista inca si evident ca vom merge cu multe reforme inclusiv in organele de control de la Ministerul de Finante.
Valentina Ursu: Veti face privatizari ca sa adaugati bani la bugetul auster?
Veaceslav Negruti: Sunt prevazute incasari in buget pentru 2010 in suma de 350 mil de lei din vanzarea si privatizarea patrimoniului public, dar deocamdata nu avem revizuita o lista de intreprinderi supuse privatizarii. In situatie de criza nu vor fi scoase imediat la vanzare in 2010 intreprinderile mari. Posta Moldovei, Banca de Economii, Moldtelecom nu vor fi privatizate in 2010 pentru ca urmeaza un lucru de evaluare a acestor active, dar nu este momentul potrivit. Conjunctura nu ne ofera un pret care intr-adevar ar costa aceste active. Sunt multe alte intreprinderi mici unde prezenta statului este inutila, asa ca in a doua jumatate a lui 2010 ar putea fi incasate vreo 350 de milioane din acest fel de vanzari de patrimoniu public.
Valentina Ursu: Ati facut si prognoze pentru raportul leu-dolar?
Veaceslav Negruti: 12.53 mediu pe an. Nu este o cifra batuta in cuie, pentru ca in dependenta de cerere si oferta poate fi o abatere.
Valentina Ursu: De fapt care sunt asteptarile dvs pentru acest an?
Veaceslav Negruti: Prognozele mele sunt unele relativ optimiste intr-un an de criza. Consider ca e posibila o crestere de 1,5 la suta luand in considerare injectiile financiare care vor veni de la mai multe institutii financiare. Economia moldoveneasca fiind una mica, orice injectie de proportii da si efect in crestere. Locuri de munca nu exclud in acele proiecte de infrastructura despre care s-a vorbit mult.
--------------------
Din punctul de vedere al lui Vasile Dercaci, pensionar de la Dolna, Straseni in 2009 s-au intimplat lucruri pe care le astepta. Nu a avut venituri suplimentare, nici salturi in nivelul de trai. Nu s-a imbogatit, dar nici nu a saracit. Taranul spera ca daca va fi un an agricol bun, economia se va redresa in mare masura pe seama agriculturii - si nu ma refer la cea de subzistenta, care va rezolva oricum problema individuala a taranilor si a orasenilor care au rude la tara, dar va rezolva si problemele fermierilor si ale crescatorilor de animale. Asa cum spune el, fostii guvernanti nu i-au insuflat prea mare incredere.
Vasile Dercaci: Guvernarea veche au facut ceea ce au vrut ei. Minciuni, laude multe, vorbe. Am fost manipulati cu televiziunea Moldovei si cu Radio Moldova. Le-au spalat creierul, lumea a fost dusa in eroare.
Valentina Ursu: Ce varsta aveți?
Vasile Dercaci: 72 de ani.
Valentina Ursu: Sa fiti sanatos, dar ce inseamna manipulare?
Vasile Dercaci: Taranu vai de capul lui, nu poate sa-si realizeze un mar, un strugure de poama..
Valentina Ursu: Cand se vorbeste despre schimbare, ce intelege moldoveanul prin schimbare?
Vasile Dercaci: Vrea sa traiasca mai liber. Sa poata vorbi ceea ce este in realitate, nu trebuie de temut de cineva. Nu puteai vorbi cu guvernarea veche.
Valentina Ursu: Nu puteati sa-l criticati pe ex-presedintele Voronin?
Vasile Dercaci: Ei cum nu puteam, l-am criticat la mine acasa.
Valentina Ursu: Ce va doriti?
Vasile Dercaci: In societate sa fie mai bine, sa traim mai liber si sa acorde oleaca ajutor si la tarani. Nu cu bani, ca nu se poate, bani nu-s. Dar macar cu idei, cu vanzarea produselor care le are taranul. Daca el 1 kg de grau il vinde cu cativa lei acolo, el mai mult cheltuie. Pe mine ma costa 1 kg de graunte vreo 4 lei. Nu le pot vinde, doar daca le dau cu 2 lei.
Valentina Ursu: Moldoveanul e om sarac?
Vasile Dercaci: Nici sarac nici bogat. Eu am fata plecata in Italia. A plecat ca nu avea de lucru aici.
Valentina Ursu: Spuneti-mi nume de politicieni care va insufla incredere.
Vasile Dercaci: In cine avem incredere? In guvernarea de azi avem incredere.
---------------
„Investitiile în agricultura si industria alimentara ar fi principalele modalitati de a scoate R. Moldova din criza economica”, considera Valeriu Cosarciuc, ministru al Agriculturii si Industriei Alimentare. El e de parere ca pana acum reformele in agricultura au fost doar mimate.
Valeriu Cosarciuc: Practic nu au fost reforme dar antireforme. Adica gospodariile taranesti practic nu au fost sustinute de guvernarea precedenta. Din banii care se dau de la bugetul de stat pentru subventionarea producatorului agricol, la cei multi si mici, la gospodariile taranesti ajungeau 10 procente maximum. Ceilalti le capatau intreprinderile agricole mai mari. Atunci cand noi am analizat cum au fost folositi banii in anii precedenti am vazut ca unii si aceiasi agenti economici primeau ani la rand milioane de lei de la buget ca subventionare. Este clar ca acesti agenti economici erau protejati de putere. Poate ei se si imparteau cu puterea. Ceea ce noi vom promova in anul viitor, in primul rand e sa largim accesul taranilor si producatorilor agricoli la sprijinul din partea statului si totodata sa promovam principiul nediscriminatoriu, adica sa aiba acces si cei mai mici dar si cei mai mari.
Valentina Ursu: Eu nu-mi pot raspunde la o intrebare. Merg la piata, cumpar carnea la aproape 100 de lei per kg si merg in mediul rural si discut cu oamenii care cresc porcine, bovine si imi zic ca ei vand carnea cu 12, 16 lei kg?
Valeriu Cosarciuc: Cu parere de rau piata agricola este deocamdata monopolizata. Prin politicile promovate de guvern vrem sa cream pieti agricole regionale care sa fie in proprietatea taranilor.
Valentina Ursu: Asta inseamna eliminare de monopol?
Valeriu Cosarciuc: Asta inseamna ca taranii vor avea locul lor la piata sa-si vanda productia. Astazi taranul, cu parere de rau, este obligat sa-si vanda productia la un prez de nimic, si apar cei care au monopolizat locurile de vanzare in pietile agricole si astfel taranul nu-si poate castiga banul pentru care a asudat mult pentru a produce carnea sau orice alt produs. Inca ceva, noi ne dorim ca taranii sa aiba contract pentru graul pe care-l vor produce si pe care il vor recolta in 2010. La noi deocamdata taranul ara, prelucreaza, seamana, recolteaza, si apoi incepe sa intrebe pretul pentru graul sau porumbul produs. De aceea noi acum cream conditii ca taranul sa poata incheia contract din toamna pentru produsul din anul viitor. Pentru 2010, banii vor fi acordati producatorilor agricoli in cazul in care ei vor fi membri a unei asociatii de produse. Lamuresc: daca avem un producator de legume, ca masura prioritara pentru anul viitor vom acorda sprijin pentru plantarea livezilor pomicole, atunci taranul va trebui sa devina membru al unei asociatii a producatorilor de legume sau fructe.
Valentina Ursu: Dar cum s-a ajuns ca la piata agricola poti gasi mai mult patrunjel, marar, rosii, usturoi si alte bunuri agricole din Turcia si aproape ca nu le gasesti pe cele moldovenesti, sau daca sunt, sunt mai scumpe, iar producatorii de la tara se plang ca nu-si pot realiza produsele. E un paradox.
Valeriu Cosarciuc: Acest paradox a fost creat de catre guvernarea precedenta. Va spun de ce. Veniturile bugetului erau bazate pe importuri, mai ales remitentele. Pentru guvernarea precedenta era foarte simplu. Sa stimuleze importul, banii vin de la cei care vin de peste hotare si nu-ti mai bati capul ca un producator de la sat indepartat din Republica Moldova sa aiba conditii sa produca castraveti, rosii, patrunjel si sa aiba stimulentele necesare ca sa le faca la un nivel bun.
Valentina Ursu: Inteleg ca acum le va avea?
Valeriu Cosarciuc: Avem un obiectiv foarte clar. Sa cream aceste piete agricole in centrele raionale unde taranul sa-si poata realiza productia. Al doilea este despre crearea unei infrastructuri post-recoltare. Asta inseamna o casa de ambalare, o incapere, care are o linie de spalat, de sortat, de calibrat si de pus in frigider. Asta inseamna ca taranul devine stapan pe produsul lui si acest produs este cu valoare adaugata inalta, fiindca este sortat si ambalat. Prin asta cream infrastructura necesara ca produsul sa fie pregatit pentru export si pentru distributia pe piata interna. Si al treilea nivel, este vorba de niste centre agro-alimentare. Adica in 4 locatii din Moldova vor fi construite centre agroalimentare mari. Aici se va concentra productia care va veni de la aceste case de ambalare: legume, fructe. Vor fi ambalate pentru reteaua locala: hotele, supermarkete, restaurante. Tot de aici va merge si pregatirea produselor in stare proaspata pentru export.
Valentina Ursu: Cate investitii i-ar trebui agriculturii Moldovei?
Valeriu Cosarciuc: Ar avea nevoie de 3-4 miliarde de dolari. Asta asa, la un nivel foarte simplu. Noi acum ii cautam, discutam si cu potentiali investitori italieni.
Valentina Ursu: Acum in 2010 ce sarcina aveti?
Valeriu Cosarciuc: Avem sarcina sa promovam 3 domenii prioritare. Producerea produselor cu valoare adaugata intalta din sectorul vegetal, sa promovam agricultura ecologica, adica produse fara chimicale. Aceste produse sunt foarte solicitate de piata europeana. Acolo este un deficit de astfel de produse. Aici avem avantaj competitiv si aici ne vom concentra.
Valentina Ursu: Inteleg ca samanta aruncata in sol in 2009 va da roade 2010.
Valeriu Cosarciuc: Sub guvernarea AIE va da rod in 2010, fiti siguri de asta.
Pentru acest an 2010 multi moldoveni doresc sa fie stabilitate din punct de vedere economic si financiar, dar si politic. Fara stabilitate, asa cum spun unii dintre ei Moldova nu poate fi bogata si nici oamenii multumiti. Daca anul nu va fi asa cum si-l doresc cu totii, cel putin spera sa fie un inceput spre mai bine.
Pentru Liuba Dragan, directoarea liceului “Stefan cel Mare” din Nisporeni, anul 2009 a fost un an dificil, chiar greu din cauza situatiei politice foarte incarcate, cu foarte multa nervozitate, la un moment dat chiar cu isterie. Acum, crede Liuba Dragan, perioada e putin mai linistita - asa ca dupa un racnet mai puternic, cind iti tiuie urechile si percepi linistea ca un altfel de zgomot.
Liuba Dragan: Ne simtim asa impliniti pentru ca avem izbanda dupa noi si asta ne incurajeaza si ne face sa speram ca o sa fie mai bine in viitor.
Valentina Ursu: In general cetateanul acum e interesat de politica sau e mai mult indiferent?
Liuba Dragan: Este cu mult mai interesat decat inainte. Ne-am convins mai ales in al doilea scrutin. Am mers de la casa la casa si am vazut oameni care nu erau indiferenti de soarta acestei tari.
Valentina Ursu: Dar de ce si-au dorit moldovenii schimbarea?
Liuba Dragan: Probabil au obosit de minciuna, neadevar si de sperante neimplinite.
Valentina Ursu: Omul poate face diferenta dintre minciuna si adevar?
Liuba Dragan: Incearca sa faca, dar e greu, pentru ca pentru un scop foarte multi merg cu minciuni, cu neadevaruri pe care le ambaleaza in asa fel ca nu fiecare isi poate da seama ca e minciuna.
Valentina Ursu: Ce sperante legati de 2010?
Liuba Dragan: Speram sa fie o stabilitate in tara, sa mearga lucrurile spre bine. Deja le si simtim. Parca vine spre noi o libertate a cuvantului, a gandului, chiar si o libertate de a fi in tara ta.
Valentina Ursu: Doriti anticipate in 2010?
Liuba Dragan: Sincer nu imi doresc alegeri in 2010. Avem un guvern activ si dinamic si cred ca e capabil sa faca schimbari in tara asta fara alegeri anticipate.
Valentina Ursu: Presedintele republicii trebuie sa fie ales de Parlament sau de popor?
Liuba Dragan: Sigur ca de popor. Dar in situatia data, cu o schimbare a constitutiei, sigur ca ar trebui sa fie ales. Ar fi potrivit sa ramana candidatura domnului Lupu.
Valentina Ursu: Ce va mai doriti de la 2010?
Liuba Dragan: Sa se intoarca copiii imprastiati, sa aiba mai multe sperante in viitor, anume in Moldova.
Valentina Ursu: Unii acrediteaza ideea ca societatea moldoveneasca a fost scindata. Acum e la fel?
Liuba Dragan: Acum incercam sa ne apropiem unii de altii. Am observat multa ura in timpul campaniilor electorale.
Valentina Ursu: Cine scindeaza pe oameni? Partidele? Ideologia? Politica? Interesele?
Liuba Dragan: Cred ca interesele si ambitia. A fost si politicul implicat serios, dar e in puterea noastra sa nu fie acest lucru in tara, pentru ca aduce numai distrugere si nu la consolidare. N-are cum exista o comunitate puternica daca exista aceste lupte de interese.
Valentina Ursu: Pentru ca sunteti director de scoala, ce va doriti pentru domeniul educatiei?
Liuba Dragan: Am implimentat destule proiecte de imbunatarire a activitatii profesorului si a copilului, sa-i fie interesant. Scolii ii trebuie cat mai multa democratizare. Ca noi am simtit influenta politicului cu istoriile. Lupta asta vesnica si asteptarea de schimbari nu influenteaza pozitiv nici profesorii si nici copiii. Asteptam sa avem un program mai descarcat stiintific, pentru ca avem prea multa teorie si copii nu asimileaza tot programul de studiu. Intretimp le scade motivatia si nu creste interesul fata de carte. Mai asteptam si o sustinere mai mare din partea statului.
------------
Ministrul educatiei, deputatul si istoricul Leonid Bujor a declarat Europei Libere ca a rezolvat cateva probleme rusinoase pentru sistemul educational din Republica Moldova.
Leonid Bujor: Am recomandat cadrelor didactice sa nu mai foloseasca manuale de clasa a 9 si a 12 care contin un sir de aberatii la istoria statului independent Republica Moldova. De asemenea, le-am propus sa nu se conduca in continuare de recomandarile elaborate in cadrul ministerului pe parcursul anului 2008. Am reusit, cu sprijinul tuturor colegilor de la guvern, primul ministru, cei 4 lideri ai AIE, sa avem acel buget care in conditiile actuale este unul critic, dar care, sper eu, ne va permite sa asiguram o stabilitate in domeniul invatamantului in Moldova. Desigur ca am dezmintit zvonul oponentilor nostri politici ca se va micsora numarul bursierilor din buget si precum ca din 1 ianuarie se va majora considerabil taxa pentru caminele studentesti.
Valentina Ursu: Ce asteptati de la 2010?
Leonid Bujor: Astept ca anul 2010 sa nu fie un an electoral, pentru ca cetatenii au obosit de alegeri. In cazul cand vom ajunge la anticipate, cetatenii Republicii Moldova sa fortifice pozitiile fortelor democratice din Moldova, pentru ca noi am lansat un semnal, ca dorim democratizarea tarii noastre, dorim sa fim in rand cu toate statele europene. Am demonstrat in 2009 si urmeaza sa confirmam in 2010 ca AIE nu este doar o denumire dar este o alegere sincera a acestor 4 partide.
-------------------
Omul de afaceri Ion Caruntu , se bucura ca a trecut anul 2009, un an "foarte greu din toate punctele de vedere". El spune ca a fost greu si din punct de vedere financiar si din punct de vedere politic si asteapta mai multa stabilitate in 2010" .
Ion Caruntu: Consider ca tara Moldovei are un mare noroc de aparitia unui cetatean ca Vlad Filat. Sunt ferm convins ca va face ordine si va face ca lumea sa traiasca bine.
Valentina Ursu: De ce moldoveanul nu este un om prosper?
Ion Caruntu: Ca el nu prea vrea sa inteleaga ceva nou. El se linisteste cu ceea ce stie, ce are si e foarte naiv.
Valentina Ursu: Este adevarat ca Moldova este scindata in „ai nostri” si „ai vostri”?
Ion Caruntu: Fostul presedinte, Voronin, i-a divizat.
Valentina Ursu: Acum va tratati cu respect cei care v-ati confruntat politic si care faceti parte din tabere diferite? Cum e in teritoriu?
Ion Caruntu: Lumea incepe sa inteleaga ca avem niste politicieni: Alexandru Tanase, Mihai Godea, Nagacevschi, Iurie Leanca – un om suprapregatit de relatiile externe. Acesti oameni sunt foarte convingatori. Sper ca o sa se dovedeasca in scurt timp ca tara poate sa traiasca bine. E foarte trist ca cei care am ramas aici, 2 milioane, ca noi sa traim sarac.
Valentina Ursu: Ce asteptati de la 2010?
Ion Caruntu: Schimbari mari. Omul sa-si traiasca viata in mod satisfacator. Stiti, lumea zice ca Mihai Ghimpu are neajunsuri ca orator politic nu stiu ce, dar eu asa spun: Daca ar fi toti ca Ghimpu am fi pribalti demult. Dar daca am fi pribalti am trai ca pribaltii. Mihai Ghimpu inconjoara dar spune lucrurilor pe nume. Alti politicieni ca Lupu, Lucinschi, fac mare demagogie, nu sunt asa clari cum sunt politicienii in occident.
Valentina Ursu: Credeti ca Moldova va deveni un stat prosper?
Ion Caruntu: Cred. Noi nu avem incotro. Lumea spune ca nu se implica in politica. Eu spun ca politica este viata omului. Si in parlament si in guvern se discuta chestiuni de lucru, de rand in agricultura si altele. Daca nu cunosti situatia, ramai cu gandirea si esti amagit, oamenii ratati. Iese in frunte si iti face demagogie, te manipuleaza cu minciunile si face ca cetateanul sa traiasca din minciuni. Moldoveanul are nevoie de o cultura politica, sa asculte niste lucruri noi, niste oameni tineri aparuti, tara sa profite. Si iarasi ma intorc: bine ca au aparut asa oameni astazi curajosi care merg cu riscul la orice ca sa schimbe situatia spre bine. In scurt timp putem uita de saracie. Vom uita despre comunisti, ca numai in Moldova si-au gasit ei locul sa se extinda. Nici in Rusia si nici in Ucraina nu e la fel, locuri de unde au venit valurile comuniste. Aici si-au gasit loc din cauza gandirii moldoveanului. Daca moldoveanul ar sti ceva istorie despre cu ce s-au ocupat comunistii, cum ne-au deportat, multe lucruri ar fi sa fie altfel.
-------------------
Si pentru ca Ion Caruntu a sugerat ca intreprinzatorii cer Guvernului masuri anticriza , l-am intrebat pe ministru finantelor Veaceslav Negruti daca reprezentantilor mediului de afaceri le va fi mai usor sa activeze in 2010.
Veaceslav Negruti: Ar putea sa apara mult mai multe motivatii pentru oamenii nostri de a-si deschide sau a dezvolta o afacere, luand in vedere demonopolizarea si eliminarea unor bariere in deschiderea unor afaceri.
Valentina Ursu: Ce bariere vor fi eliminate?
Veaceslav Negruti: Bariere birocratice, la limita coruptiei, care au existat pana nu demult. Pentru ca se stie foarte bine. Povara fiscala oficiala cea prevazuza in legislatia fiscala si codul fiscal nu este atat de mare daca sa o raportam la PIB sau pe agent economic in parte. Mult mai mare e povara cea neoficiala. E vorba de functionari care isi permit foarte multe in fata unui agent economic, colindatori din cele peste 80 de structuri cu functii de control si asa mai departe. O reforma in acest domeniu este prevazuta si va fi implimentata incepand cu 2010. Da, au fost implimentate mai multe reforme, Ghilotina 1, 2 – dar efectul este nul. Dimpotriva, interventia statului in anumite segmente in economie, unde nu era nevoie de aceasta interventie au impovarat si mai mult mediul de afaceri sau initiativa de a mai face ceva aici acasa.
Valentina Ursu: Unele voci acrediteaza ideea ca pe langa bugetul oficial mai exista si un buget tenebru. Se adeveresc aceste spuse?
Veaceslav Negruti: Probabil se are in vedere acele plati in plic. Dar este consecinta poverii despre care vorbeam anterior. Povara neoficiala care il face pe un om de afaceri sa-si faca alte cai pentru a plati acea povara neoficiala colindatorilor de la FISC si alte organe de control. Recunosc, situatia e trista inca si evident ca vom merge cu multe reforme inclusiv in organele de control de la Ministerul de Finante.
Valentina Ursu: Veti face privatizari ca sa adaugati bani la bugetul auster?
Veaceslav Negruti: Sunt prevazute incasari in buget pentru 2010 in suma de 350 mil de lei din vanzarea si privatizarea patrimoniului public, dar deocamdata nu avem revizuita o lista de intreprinderi supuse privatizarii. In situatie de criza nu vor fi scoase imediat la vanzare in 2010 intreprinderile mari. Posta Moldovei, Banca de Economii, Moldtelecom nu vor fi privatizate in 2010 pentru ca urmeaza un lucru de evaluare a acestor active, dar nu este momentul potrivit. Conjunctura nu ne ofera un pret care intr-adevar ar costa aceste active. Sunt multe alte intreprinderi mici unde prezenta statului este inutila, asa ca in a doua jumatate a lui 2010 ar putea fi incasate vreo 350 de milioane din acest fel de vanzari de patrimoniu public.
Valentina Ursu: Ati facut si prognoze pentru raportul leu-dolar?
Veaceslav Negruti: 12.53 mediu pe an. Nu este o cifra batuta in cuie, pentru ca in dependenta de cerere si oferta poate fi o abatere.
Valentina Ursu: De fapt care sunt asteptarile dvs pentru acest an?
Veaceslav Negruti: Prognozele mele sunt unele relativ optimiste intr-un an de criza. Consider ca e posibila o crestere de 1,5 la suta luand in considerare injectiile financiare care vor veni de la mai multe institutii financiare. Economia moldoveneasca fiind una mica, orice injectie de proportii da si efect in crestere. Locuri de munca nu exclud in acele proiecte de infrastructura despre care s-a vorbit mult.
--------------------
Din punctul de vedere al lui Vasile Dercaci, pensionar de la Dolna, Straseni in 2009 s-au intimplat lucruri pe care le astepta. Nu a avut venituri suplimentare, nici salturi in nivelul de trai. Nu s-a imbogatit, dar nici nu a saracit. Taranul spera ca daca va fi un an agricol bun, economia se va redresa in mare masura pe seama agriculturii - si nu ma refer la cea de subzistenta, care va rezolva oricum problema individuala a taranilor si a orasenilor care au rude la tara, dar va rezolva si problemele fermierilor si ale crescatorilor de animale. Asa cum spune el, fostii guvernanti nu i-au insuflat prea mare incredere.
Vasile Dercaci: Guvernarea veche au facut ceea ce au vrut ei. Minciuni, laude multe, vorbe. Am fost manipulati cu televiziunea Moldovei si cu Radio Moldova. Le-au spalat creierul, lumea a fost dusa in eroare.
Valentina Ursu: Ce varsta aveți?
Vasile Dercaci: 72 de ani.
Valentina Ursu: Sa fiti sanatos, dar ce inseamna manipulare?
Vasile Dercaci: Taranu vai de capul lui, nu poate sa-si realizeze un mar, un strugure de poama..
Valentina Ursu: Cand se vorbeste despre schimbare, ce intelege moldoveanul prin schimbare?
Vasile Dercaci: Vrea sa traiasca mai liber. Sa poata vorbi ceea ce este in realitate, nu trebuie de temut de cineva. Nu puteai vorbi cu guvernarea veche.
Valentina Ursu: Nu puteati sa-l criticati pe ex-presedintele Voronin?
Vasile Dercaci: Ei cum nu puteam, l-am criticat la mine acasa.
Valentina Ursu: Ce va doriti?
Vasile Dercaci: In societate sa fie mai bine, sa traim mai liber si sa acorde oleaca ajutor si la tarani. Nu cu bani, ca nu se poate, bani nu-s. Dar macar cu idei, cu vanzarea produselor care le are taranul. Daca el 1 kg de grau il vinde cu cativa lei acolo, el mai mult cheltuie. Pe mine ma costa 1 kg de graunte vreo 4 lei. Nu le pot vinde, doar daca le dau cu 2 lei.
Valentina Ursu: Moldoveanul e om sarac?
Vasile Dercaci: Nici sarac nici bogat. Eu am fata plecata in Italia. A plecat ca nu avea de lucru aici.
Valentina Ursu: Spuneti-mi nume de politicieni care va insufla incredere.
Vasile Dercaci: In cine avem incredere? In guvernarea de azi avem incredere.
---------------
„Investitiile în agricultura si industria alimentara ar fi principalele modalitati de a scoate R. Moldova din criza economica”, considera Valeriu Cosarciuc, ministru al Agriculturii si Industriei Alimentare. El e de parere ca pana acum reformele in agricultura au fost doar mimate.
Valeriu Cosarciuc: Practic nu au fost reforme dar antireforme. Adica gospodariile taranesti practic nu au fost sustinute de guvernarea precedenta. Din banii care se dau de la bugetul de stat pentru subventionarea producatorului agricol, la cei multi si mici, la gospodariile taranesti ajungeau 10 procente maximum. Ceilalti le capatau intreprinderile agricole mai mari. Atunci cand noi am analizat cum au fost folositi banii in anii precedenti am vazut ca unii si aceiasi agenti economici primeau ani la rand milioane de lei de la buget ca subventionare. Este clar ca acesti agenti economici erau protejati de putere. Poate ei se si imparteau cu puterea. Ceea ce noi vom promova in anul viitor, in primul rand e sa largim accesul taranilor si producatorilor agricoli la sprijinul din partea statului si totodata sa promovam principiul nediscriminatoriu, adica sa aiba acces si cei mai mici dar si cei mai mari.
Valentina Ursu: Eu nu-mi pot raspunde la o intrebare. Merg la piata, cumpar carnea la aproape 100 de lei per kg si merg in mediul rural si discut cu oamenii care cresc porcine, bovine si imi zic ca ei vand carnea cu 12, 16 lei kg?
Valeriu Cosarciuc: Cu parere de rau piata agricola este deocamdata monopolizata. Prin politicile promovate de guvern vrem sa cream pieti agricole regionale care sa fie in proprietatea taranilor.
Valentina Ursu: Asta inseamna eliminare de monopol?
Valeriu Cosarciuc: Asta inseamna ca taranii vor avea locul lor la piata sa-si vanda productia. Astazi taranul, cu parere de rau, este obligat sa-si vanda productia la un prez de nimic, si apar cei care au monopolizat locurile de vanzare in pietile agricole si astfel taranul nu-si poate castiga banul pentru care a asudat mult pentru a produce carnea sau orice alt produs. Inca ceva, noi ne dorim ca taranii sa aiba contract pentru graul pe care-l vor produce si pe care il vor recolta in 2010. La noi deocamdata taranul ara, prelucreaza, seamana, recolteaza, si apoi incepe sa intrebe pretul pentru graul sau porumbul produs. De aceea noi acum cream conditii ca taranul sa poata incheia contract din toamna pentru produsul din anul viitor. Pentru 2010, banii vor fi acordati producatorilor agricoli in cazul in care ei vor fi membri a unei asociatii de produse. Lamuresc: daca avem un producator de legume, ca masura prioritara pentru anul viitor vom acorda sprijin pentru plantarea livezilor pomicole, atunci taranul va trebui sa devina membru al unei asociatii a producatorilor de legume sau fructe.
Valentina Ursu: Dar cum s-a ajuns ca la piata agricola poti gasi mai mult patrunjel, marar, rosii, usturoi si alte bunuri agricole din Turcia si aproape ca nu le gasesti pe cele moldovenesti, sau daca sunt, sunt mai scumpe, iar producatorii de la tara se plang ca nu-si pot realiza produsele. E un paradox.
Valeriu Cosarciuc: Acest paradox a fost creat de catre guvernarea precedenta. Va spun de ce. Veniturile bugetului erau bazate pe importuri, mai ales remitentele. Pentru guvernarea precedenta era foarte simplu. Sa stimuleze importul, banii vin de la cei care vin de peste hotare si nu-ti mai bati capul ca un producator de la sat indepartat din Republica Moldova sa aiba conditii sa produca castraveti, rosii, patrunjel si sa aiba stimulentele necesare ca sa le faca la un nivel bun.
Valentina Ursu: Inteleg ca acum le va avea?
Valeriu Cosarciuc: Avem un obiectiv foarte clar. Sa cream aceste piete agricole in centrele raionale unde taranul sa-si poata realiza productia. Al doilea este despre crearea unei infrastructuri post-recoltare. Asta inseamna o casa de ambalare, o incapere, care are o linie de spalat, de sortat, de calibrat si de pus in frigider. Asta inseamna ca taranul devine stapan pe produsul lui si acest produs este cu valoare adaugata inalta, fiindca este sortat si ambalat. Prin asta cream infrastructura necesara ca produsul sa fie pregatit pentru export si pentru distributia pe piata interna. Si al treilea nivel, este vorba de niste centre agro-alimentare. Adica in 4 locatii din Moldova vor fi construite centre agroalimentare mari. Aici se va concentra productia care va veni de la aceste case de ambalare: legume, fructe. Vor fi ambalate pentru reteaua locala: hotele, supermarkete, restaurante. Tot de aici va merge si pregatirea produselor in stare proaspata pentru export.
Valentina Ursu: Cate investitii i-ar trebui agriculturii Moldovei?
Valeriu Cosarciuc: Ar avea nevoie de 3-4 miliarde de dolari. Asta asa, la un nivel foarte simplu. Noi acum ii cautam, discutam si cu potentiali investitori italieni.
Valentina Ursu: Acum in 2010 ce sarcina aveti?
Valeriu Cosarciuc: Avem sarcina sa promovam 3 domenii prioritare. Producerea produselor cu valoare adaugata intalta din sectorul vegetal, sa promovam agricultura ecologica, adica produse fara chimicale. Aceste produse sunt foarte solicitate de piata europeana. Acolo este un deficit de astfel de produse. Aici avem avantaj competitiv si aici ne vom concentra.
Valentina Ursu: Inteleg ca samanta aruncata in sol in 2009 va da roade 2010.
Valeriu Cosarciuc: Sub guvernarea AIE va da rod in 2010, fiti siguri de asta.
