Gheorghe Cojocaru: Principalul eveniment politic al anului care se încheie este revolta tinerilor din 7 aprilie împotriva regimului comunist care a furat alegerile şi speranţele tuturor la o viaţă liberă. Data de 7 aprilie este ziua care a schimbat mersul istoriei în Republica Moldova, l-a reaşezat în albia largă a evoluţiilor democratice şi europene. Prin forţa lor de protest tinerii au atras atenţia organismelor internaţionale şi lumii întregi asupra fărădegilor pe care regimul comunist le-a comis fără jenă, au demascat esenţa uzurpatoare şi inumană a unui regim despotic şi poliţienesc. Totodată, această dată este punctul de plecare a unei noi generaţii de oameni politici, fideli unor principii democratice, care au reuşit în condiţii extrtem de dificile să preia puterea şi să formeze o coaliţie democratică de guvernare. 
Gheorghe Cojocaru
Vasile Botnaru: Prin urmare, putem deduce ca acest eveniment contine si valente pozitive dar si negative. Daca ar fi sa ne uitam indarat, care, în opinia dvs, ar fi principalul „contra-eveniment”, cu conotaţie negativă, asa-zisul simbol negativ al anului 2009?
Gheorghe Cojocaru: Represiunile sălbatece, crimele şi omorurile pe care le-a săvârşit sub acoperirea nopţii regimul comunist împotriva tinerilor care au ieşit în stradă. Aceste crime au scos la iveală faţa hidoasă a regimului fostului preşedinte Voronin, care şi-a încheiat printr-o vărsare de sânge cel de-al doilea mandat prezidenţial. Un bilanţ absolut dezonorabil pentru un lider politic care a stat opt ani în fruntea Republicii Moldova.
Vasile Botnaru: Cum apreciaţi rolul pe care l-a jucat Marian Lupu, astăzi liderul Partidului Democrat, în evoluţiile evenimentelor din 2009?
Gheorghe Cojocaru: Marian Lupu a avut motivele sale pentru a o rupe cu partidul comuniştilor, dar, iarăşi, relansarea sa pe scena politică s-a produs pe fondul evenimentelor de după 7 aprilie. Intrarea sa în tabăra democraţilor a consolidat forţele democratice din societate şi a fost factorul decisiv care a condus la înlăturarea comuniştilor de la guvernare, înclinând balanţa în favoarea unei noi guvernări. Liderul Democrat a jucat un rol esenţial la formarea Alianţei pentru Integrare Europeană, şi-a onorat toate angajamentele faţă de partenerii de coaliţie, devenind o personalitate politică care se bucură astăzi, după cum arată sondajele, de cea mai mare audienţă populară.
Vasile Botnaru: Desigur ca la audienta la care va referiti a constribuit esential Alianţa pentru Integrare Europeană, prin urmare ar fi logic sa va intreb cum vedeţi parcursul ei politic de la formare şi până în prezent?
Gheorghe Cojocaru: Alianţa pentru Integrare Europeană s-a constituit ca o alternativă democratică la fosta guvernare comunistă, o alternativă care a întrunit sprijinul majorităţii electoratului şi care şi-a trasat drept obiectiv central democratizarea societăţii şi apropierea de Uniunea Europeană. În cele câteva luni de existenţă liderii Alianţei au preluat guvernarea şi au demonstrat capacităţi reale de gestionare a economiei şi afacerilor publice, în condiţiile în care regimul comunist a lăsat în urmă o moştenire dezastruoasă. Împreună liderii Alianţei au trecut prin momente dificile, împreună au făcut eforturi pentru alegerea lui Marian Lupu în fruntea statului, împreună au rezistat tuturor tentaţiilor din tabăra comuniştilor. În concluzie, liderii Alianţa pentru Integrare Europeană au realizat că cheia succesului lor şi al societăţii rezidă în unitatea lor şi acesta pare să fie cel mai important bilanţ politic al Alianţei de la formare şi până în prezent.
Vasile Botnaru: Prin urmare, putem deduce ca acest eveniment contine si valente pozitive dar si negative. Daca ar fi sa ne uitam indarat, care, în opinia dvs, ar fi principalul „contra-eveniment”, cu conotaţie negativă, asa-zisul simbol negativ al anului 2009?
Gheorghe Cojocaru: Represiunile sălbatece, crimele şi omorurile pe care le-a săvârşit sub acoperirea nopţii regimul comunist împotriva tinerilor care au ieşit în stradă. Aceste crime au scos la iveală faţa hidoasă a regimului fostului preşedinte Voronin, care şi-a încheiat printr-o vărsare de sânge cel de-al doilea mandat prezidenţial. Un bilanţ absolut dezonorabil pentru un lider politic care a stat opt ani în fruntea Republicii Moldova.
Vasile Botnaru: Cum apreciaţi rolul pe care l-a jucat Marian Lupu, astăzi liderul Partidului Democrat, în evoluţiile evenimentelor din 2009?
Gheorghe Cojocaru: Marian Lupu a avut motivele sale pentru a o rupe cu partidul comuniştilor, dar, iarăşi, relansarea sa pe scena politică s-a produs pe fondul evenimentelor de după 7 aprilie. Intrarea sa în tabăra democraţilor a consolidat forţele democratice din societate şi a fost factorul decisiv care a condus la înlăturarea comuniştilor de la guvernare, înclinând balanţa în favoarea unei noi guvernări. Liderul Democrat a jucat un rol esenţial la formarea Alianţei pentru Integrare Europeană, şi-a onorat toate angajamentele faţă de partenerii de coaliţie, devenind o personalitate politică care se bucură astăzi, după cum arată sondajele, de cea mai mare audienţă populară.
Vasile Botnaru: Desigur ca la audienta la care va referiti a constribuit esential Alianţa pentru Integrare Europeană, prin urmare ar fi logic sa va intreb cum vedeţi parcursul ei politic de la formare şi până în prezent?
Gheorghe Cojocaru: Alianţa pentru Integrare Europeană s-a constituit ca o alternativă democratică la fosta guvernare comunistă, o alternativă care a întrunit sprijinul majorităţii electoratului şi care şi-a trasat drept obiectiv central democratizarea societăţii şi apropierea de Uniunea Europeană. În cele câteva luni de existenţă liderii Alianţei au preluat guvernarea şi au demonstrat capacităţi reale de gestionare a economiei şi afacerilor publice, în condiţiile în care regimul comunist a lăsat în urmă o moştenire dezastruoasă. Împreună liderii Alianţei au trecut prin momente dificile, împreună au făcut eforturi pentru alegerea lui Marian Lupu în fruntea statului, împreună au rezistat tuturor tentaţiilor din tabăra comuniştilor. În concluzie, liderii Alianţa pentru Integrare Europeană au realizat că cheia succesului lor şi al societăţii rezidă în unitatea lor şi acesta pare să fie cel mai important bilanţ politic al Alianţei de la formare şi până în prezent.
