Miniştrii de externe din şase foste republici sovietice, inclusiv şeful diplomaţiei moldovene Iurie Leancă, au participat astăzi la Bruxelles la o întâlnire cu colegii lor din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene. Pe agendă s-a aflat „Parteneriatul estic”, o iniţiativă europeană de strângere a legăturilor cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina.
Corespondentul „Europei libere” Ahto Lobjakas ne-a informat într-o relatare de la Bruxelles că a fost prima întâlnire la asemenea nivel între Uniunea Europeană şi ţările Parteneriatului Estic, program lansat în primăvara anului curent, la Praga. Obiectivul imediat al Uniunii Europene este de a lansa noi acorduri cu fostele republici sovietice. Ele se vor numi „Acorduri de Asociere” şi vor înlocui actualele Acorduri de Parteneriat şi Cooperare.
Corespondentul nostru notează însă că numele acordurilor, de „asociere”, nu reprezintă decât o concesie simbolică din partea UE şi nu sunt un pas semnificativ spre aderarea ţărilor vizate. În cel mai bun caz, acestea pot atinge două obiective pe termen lung: comerţ liber şi libertatea de călătorie. Facilităţile comerciale vor depinde de reformele pe care le fac ţările „Parteneriatului”. Iar renunţarea la vize este un obiectiv încă şi mai îndepărtat. Înainte de a face acest pas, ţările UE vor să se convingă că el nu va duce la creşterea imigraţiei şi a criminalităţii în spaţiul comunitar.
Corespondentul EL notează că la prima vedere Ucraina este ţara cea mai avansată pe drumul apropierii de UE. Ea ar putea semna un acord de asociere şi o înţelegere de liber-schimb în 2010. Dar oficialii de la Bruxelles spun că relaţiile politice dintre UE şi Ucraina sunt în impas, pentru că reformele ucrainiene au fost blocate din cauza campaniei pentru alegerile prezidenţiale din ianuarie.
Moldova beneficiază de ajutor financiar european, dar instabilitatea politică cronică de la Chişinău a încetinit negocierea acordului de asociere şi a facilităţilor comerciale. Liberalizarea vizelor, scrie corespondentul nostru la Bruxelles, a fost o motivaţie folosită des de europeni în relaţia cu moldovenii, dar ea nu se va materializa prea curând.
Georgia este destul de avansată în negocierea facilitării vizelor. Dar relaţiile politice dintre Bruxelles şi Tbilisi s-au răcit considerabil din cauza atitudinii intransigente a preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili faţă de opoziţie.
Corespondentul nostru la Bruxelles consideră că există şanse puţine ca vreuna din ţările „Parteneriatului estic” să fie inclusă în viitorul previzibil printre ţările candidate la aderare. Documentele discutate astăzi la Bruxelles fixează limite clare în apropierea lor de Uniune, într-o vreme când aceasta pare dornică să facă o pauză în extindere.
Corespondentul „Europei libere” Ahto Lobjakas ne-a informat într-o relatare de la Bruxelles că a fost prima întâlnire la asemenea nivel între Uniunea Europeană şi ţările Parteneriatului Estic, program lansat în primăvara anului curent, la Praga. Obiectivul imediat al Uniunii Europene este de a lansa noi acorduri cu fostele republici sovietice. Ele se vor numi „Acorduri de Asociere” şi vor înlocui actualele Acorduri de Parteneriat şi Cooperare.
Corespondentul nostru notează însă că numele acordurilor, de „asociere”, nu reprezintă decât o concesie simbolică din partea UE şi nu sunt un pas semnificativ spre aderarea ţărilor vizate. În cel mai bun caz, acestea pot atinge două obiective pe termen lung: comerţ liber şi libertatea de călătorie. Facilităţile comerciale vor depinde de reformele pe care le fac ţările „Parteneriatului”. Iar renunţarea la vize este un obiectiv încă şi mai îndepărtat. Înainte de a face acest pas, ţările UE vor să se convingă că el nu va duce la creşterea imigraţiei şi a criminalităţii în spaţiul comunitar.
Corespondentul EL notează că la prima vedere Ucraina este ţara cea mai avansată pe drumul apropierii de UE. Ea ar putea semna un acord de asociere şi o înţelegere de liber-schimb în 2010. Dar oficialii de la Bruxelles spun că relaţiile politice dintre UE şi Ucraina sunt în impas, pentru că reformele ucrainiene au fost blocate din cauza campaniei pentru alegerile prezidenţiale din ianuarie.
Moldova beneficiază de ajutor financiar european, dar instabilitatea politică cronică de la Chişinău a încetinit negocierea acordului de asociere şi a facilităţilor comerciale. Liberalizarea vizelor, scrie corespondentul nostru la Bruxelles, a fost o motivaţie folosită des de europeni în relaţia cu moldovenii, dar ea nu se va materializa prea curând.
Georgia este destul de avansată în negocierea facilitării vizelor. Dar relaţiile politice dintre Bruxelles şi Tbilisi s-au răcit considerabil din cauza atitudinii intransigente a preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili faţă de opoziţie.
Corespondentul nostru la Bruxelles consideră că există şanse puţine ca vreuna din ţările „Parteneriatului estic” să fie inclusă în viitorul previzibil printre ţările candidate la aderare. Documentele discutate astăzi la Bruxelles fixează limite clare în apropierea lor de Uniune, într-o vreme când aceasta pare dornică să facă o pauză în extindere.
