Vineri dis-de-dimineaţă am urcat într-un troleibuz rablagit la o staţie terminus. Şi, dintr-o dată, am văzut printre pasagerii cu frunţile încreţite de griji un chip inconfundabil. În acel troleibuz vechi, alături de mine, era un fost ministru şi un fost important ambasador moldovean. Prezenţa cu totul neaşteptată a fostului ministru în transportul în comun m-a tulburat. E prima oară, în toţi anii tranziţiei, cînd văd un fost demnitar călătorind cu troleul.
O să încerc să spun de ce m-a tulburat apariţia fostului ministru în troleibuzul rablagit. În anii tranziţiei interminabile, în mase a prins rădăcini convingerea că demnitarii şi guvernanţii trăiesc într-o lume inaccesibilă simplilor muritori, că traseele guvernanţilor şi oamenilor de rînd nu se intersectează. “Ăştia de sus nu mai merg cu troleibusu…” mi-a zis odată cu năduf un vecin cu care am călătorit într-un troleu arhiplin.
Uite că totuşi unii dintre ei merg, chiar dacă au fost odinioară miniştri plimbaţi cu maşini de serviciu. Prin urmare, uneori lumea guvernanţilor şi lumea simplilor muritori se intersectează. M-a bucurat prezenţa fostului ministru în transportul vieţii mele de zi cu zi. Omul nu se simte ofensat să intre într-un troleibuz. Iar dacă aş mai vedea peste o vreme şi un actual ministru în troleu, m-ar copleşi definitiv emoţia. Prezenţa unui actual guvernant în troleele maselor m-ar face de-a dreptul optimist, m-ar face încrezător în viitorul luminos al ţării. Nu ironizez. Atunci cînd îi întîlneşti în transportul în comun, cînd îi vezi aproape de tine pe guvernanţi, chiar simţi că ei sînt la fel ca şi tine, că ei au aceeaşi soartă ca şi tine. O spun în cunoştinţă de cauză.
O să încerc să spun de ce m-a tulburat apariţia fostului ministru în troleibuzul rablagit. În anii tranziţiei interminabile, în mase a prins rădăcini convingerea că demnitarii şi guvernanţii trăiesc într-o lume inaccesibilă simplilor muritori, că traseele guvernanţilor şi oamenilor de rînd nu se intersectează. “Ăştia de sus nu mai merg cu troleibusu…” mi-a zis odată cu năduf un vecin cu care am călătorit într-un troleu arhiplin.
Uite că totuşi unii dintre ei merg, chiar dacă au fost odinioară miniştri plimbaţi cu maşini de serviciu. Prin urmare, uneori lumea guvernanţilor şi lumea simplilor muritori se intersectează. M-a bucurat prezenţa fostului ministru în transportul vieţii mele de zi cu zi. Omul nu se simte ofensat să intre într-un troleibuz. Iar dacă aş mai vedea peste o vreme şi un actual ministru în troleu, m-ar copleşi definitiv emoţia. Prezenţa unui actual guvernant în troleele maselor m-ar face de-a dreptul optimist, m-ar face încrezător în viitorul luminos al ţării. Nu ironizez. Atunci cînd îi întîlneşti în transportul în comun, cînd îi vezi aproape de tine pe guvernanţi, chiar simţi că ei sînt la fel ca şi tine, că ei au aceeaşi soartă ca şi tine. O spun în cunoştinţă de cauză.
