Iurie Gotişan: Programul guvernului de stabilizare şi relansare economică pentru 2009-2011 ţinteşte, în primul rând, relansarea sectorului real al economiei si acorda o mare importanta aspectelor sociale. Sunt de fapt doua provocari la care va trebui sa faca fata Guvernul. Din cite se stie, au fost anulate deja mai multe restrictii la export impuse producatorilor locali, precum şi unele formalităţi de înregistrare a întreprinderilor, de obţinere a licenţelor de activitate, etc., măsuri care ar putea oferi un respiro agentilor economici pentru a-si reveni mai usor din criza economica, fapt care ar putea creste veniturile la buget. Pe de alta parte, persista problema calitatii, a productivitatii si conformitatii produselor moldovenesti. Daca intreprinderile moldovenesti si pe viitor nu se vor preocupa de cresterea productivitatii si calitatii, ele se vor confrunta cu probleme serioase.
Radu Benea: Cât de întemeiate vi se par îngrijorările exprimate între altele de sindicate că majorarea unor accize prevăzută de planul guvernului va duce la scumpirea produselor.
Iurie Gotişan: Vedeti, in situatie de criza autoritatile incearca orice posibilitate de a majora veniturile fiscale, acestea contribuind şi la majorarea veniturilor la buget. De fapt, criza economica si miopia celor care au îngrijit bugetul public în ultimii ani ne-au dus într-un impas, dupa ce in perioada de crestere economica s-au promovat fervent investitiile in sectorul imobiliar, sistindu-se practic productia de bunuri. Potrivit ultimilor modificari la buget, acesta ar avea pentru 2009 un deficit de cca 5 miliarde lei sau de 9% din PIB.
Prin urmare, aplicarea unor taxe si accize mai mari nu cred ca va avea efecte negative, cel putin pe termen lung. Bineinteles ca scupirea cu 7% la carburanti va influenta si scumpirea unor servicii si produse in care ponderea acestora este destul de semnificativa, mai ales ca preţul carburanţilor este reflectat în multe dintre preţurile de consum. Nu cred insa ca scumpirea reprezintă o ameninţare serioasă per ansamblu. Pentru bugetul de stat, un preţ mai mare al carburanţilor nu este neapărat o veste proastă, care la rîndul său va putea aduce încasări mai mari din accize, venituri mai mari la buget, fapt pentru care autoritatile ar putea face fata unor provocari sociale.
Radu Benea: O protecţie socială şi o creştere economică din contul sferei sociale, aşa spun adversarii politici ai guvernului.
Iurie Gotişan: Nu este chiar aşa. Programul conţine o serie de măsuri de protecţie socială care sunt adresate categoriilor cu adevărat sărace din ţară, cum ar fi majorarea mai multor indemnizatii sociale pentru copii, batrini, etc. Sau susţinerea anagjării în cîmpul muncii a şomerilor şi emigranţilor reveniţi în ţară, prioritate de altfel fixata in premiera. Toate acestea vor depinde insa de stabilizarea şi optimizarea finanţelor publice, una din prioritatile de baza ale actualului program. Mult va depinde cum va implementa acest program guvernul, de capacitatile, perseverenta si inteligenta acestuia, de punerea in aplicare a celor propuse, si nu in ultimul rind de modalitatea în care va explica Guvernul populatiei necesitatile acest program, mai ales ca partea sociala are o pondere destul de grea in acesta. Totuşi eu cred că dacă vom reveni la o creştere economică în anii 2010-11, va fi mai uşor. Un avantaj considerabil l-ar aduce o absorbţie masivă de fonduri din strainatate (comunitatea donatorilor deja s-a aratat extrem de deschisa pentru colaborare si creditare), iar asta ar compensa din volumul de ajustare necesară a cheltuielilor bugetare.
Radu Benea: Cât de întemeiate vi se par îngrijorările exprimate între altele de sindicate că majorarea unor accize prevăzută de planul guvernului va duce la scumpirea produselor.
Iurie Gotişan: Vedeti, in situatie de criza autoritatile incearca orice posibilitate de a majora veniturile fiscale, acestea contribuind şi la majorarea veniturilor la buget. De fapt, criza economica si miopia celor care au îngrijit bugetul public în ultimii ani ne-au dus într-un impas, dupa ce in perioada de crestere economica s-au promovat fervent investitiile in sectorul imobiliar, sistindu-se practic productia de bunuri. Potrivit ultimilor modificari la buget, acesta ar avea pentru 2009 un deficit de cca 5 miliarde lei sau de 9% din PIB.
Prin urmare, aplicarea unor taxe si accize mai mari nu cred ca va avea efecte negative, cel putin pe termen lung. Bineinteles ca scupirea cu 7% la carburanti va influenta si scumpirea unor servicii si produse in care ponderea acestora este destul de semnificativa, mai ales ca preţul carburanţilor este reflectat în multe dintre preţurile de consum. Nu cred insa ca scumpirea reprezintă o ameninţare serioasă per ansamblu. Pentru bugetul de stat, un preţ mai mare al carburanţilor nu este neapărat o veste proastă, care la rîndul său va putea aduce încasări mai mari din accize, venituri mai mari la buget, fapt pentru care autoritatile ar putea face fata unor provocari sociale.
Radu Benea: O protecţie socială şi o creştere economică din contul sferei sociale, aşa spun adversarii politici ai guvernului.
Iurie Gotişan: Nu este chiar aşa. Programul conţine o serie de măsuri de protecţie socială care sunt adresate categoriilor cu adevărat sărace din ţară, cum ar fi majorarea mai multor indemnizatii sociale pentru copii, batrini, etc. Sau susţinerea anagjării în cîmpul muncii a şomerilor şi emigranţilor reveniţi în ţară, prioritate de altfel fixata in premiera. Toate acestea vor depinde insa de stabilizarea şi optimizarea finanţelor publice, una din prioritatile de baza ale actualului program. Mult va depinde cum va implementa acest program guvernul, de capacitatile, perseverenta si inteligenta acestuia, de punerea in aplicare a celor propuse, si nu in ultimul rind de modalitatea în care va explica Guvernul populatiei necesitatile acest program, mai ales ca partea sociala are o pondere destul de grea in acesta. Totuşi eu cred că dacă vom reveni la o creştere economică în anii 2010-11, va fi mai uşor. Un avantaj considerabil l-ar aduce o absorbţie masivă de fonduri din strainatate (comunitatea donatorilor deja s-a aratat extrem de deschisa pentru colaborare si creditare), iar asta ar compensa din volumul de ajustare necesară a cheltuielilor bugetare.
