Imposibilitatea de a alege seful statului din cauza unui barem de voturi insurmontabil pentru un legislativ eterogen, poate declansa o posibila serie de dizolvari succesive a parlamentului, practic in fiecare an, ceea ce ar insemna ca societatea moldoveneasca sa intre intr-un cerc vicios istovitor sub aspect politic si financiar.
Experti de la Institutul pentru dezvoltare si initiative sociale VIITORUL, considera ca aceasta stare de impas poate fi depasita prin modificarea insasi a Constitutiei. Autorii unui studiu realizat de IDIS Viitorul considera ca actualul parlament ar trebui sa asigure conditiile necesare pentru ca un eventual referendum constitutional sa aiba si consecinte juridice. (Anterior initiativele a doua partide politice din Moldova de a solicita parerea poporului in subiecte vitale au fost zadarnicite de contradictiile dintre acte normative care stabilesc cote diferite de participare la referendum, desi norma constitutionala admite o cota minima de participare de 200 de mii de cetateni, iar Codul electoral impune o norma de 360 de mii de persoane cu drept de vot).
Daca ar fi sa caut un motto pentru reportajul de la masa rotunda convocata de IDIS “Viitorul” s-ar potrivi de minune constatarea facuta de doctorul conferentiar Boris Negru, unul dintre auorii textului Constitutiei adoptate in anul 1994: “Noi am avut Constitutie dar regim constitutional nu am avut”, spune expertul.
Preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu şi expertul juridic Victor PopaDovezile sint lesne de observat, spun expertii, iar alteori le furnizeaza nimeni altul decit Curtea Constitutionala care, la parerea profesorului Victor Popa, admite si chiar stimuleaza incalcara Constitutiei atunci cind bunaoara “valideaza mandatul de deputat al sefului de stat in conditiile in care Constitutia prevede cu multa claritate ca functia de presedinte este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite”.
Lacunele din Constitutia Republicii Moldova ies in vileag mai cu seama in conditiile de criza politica, aprofundind-o si mai mult. Pornind de la aceasta stare de lucruri expertii in drept constitutional din mediul academic, au semnat astazi un demers adresat politicienilor in care ii indeamna sa procedeze neintirziat la o reforma constitutionala.
Unii dintre semnatari opteaza pentru operarea de modificari - substantiale - in articolele ce contin confuzii astfel sa fie incorporate in textul constitutional mecanisme de depasire a starilor de blocaj. Cum este cea pe care am urmarit-o pe parcursul acestui an cind doua legislaturi ale parlamentului nu au putut aduna suficiente voturi pentru a alege seful statului.
Alti experti mai hotariti considera ca ar fi mai rational sa fie adoptata o noua constitutie care sa ia in calcul experienta buna si rea si solutioneze mai multe prbleme care au iesti la suprafata.
La masa rotunda a fost prezent si presedintele parlamentrului Mihai Ghimpu. El a evitat sa divulge formula de reforma constitutionala care i-ar placea mai mult, sau “asul din mineca” cum se exprimase dinsul anterior stirnind iritarea adversarilor politici. Presedintele Ghimpu nu a tagaduit oportunitarea reformei constiutionale: “Trebuie sa asiguram o constitutie functionala indiferent cine este – Ghimpu, Voronin, sau domnul Alexandru Tanase, ca este mai tinar si maine poate sa devina el, nu interimar ca mine … Trebuie sa asiguram functionarea democratica a institutiilor statului. Eu salut aceasta ideie, asa daca printre rinduri sa spun, cam in aceeasi directie mergem, si eu sint convins ca noi sintem capabili sa evitam criza pe care nu noi am creat-o. Noi trebuie o data si pentru totdeauna sa avem o constitutie democratica care nu ne poate crea noua blocajede felul acesta. In alegerea presedintelui. Intr-adevar, parlamentul alege presedintele statului, si el vine si dizolva institutia care il alege. Asta inseamna nu doar dizolvarea parlamentului, dar anularea votului alegatorilor “.
Alexandru TănaseMinistrul Justitiei Alexandru Tanase si-a prezentat si mai univoc pledoaria: "Sa punem in dicutie ce se intimpla cu Declaratia de independenta a RepubliciiMoldova, este o solutie ca ea sa fie incorporata in preambulul Constitutiei, ca sa stim exact cine sintem noi, cum a aparut acest stat. Exista solutia adoptat de un sir de state de incorporare integrala a unor prevederi din Conventia europeana la capitolul drepturi si libertati fundamentale, adica noi avem acum posibilitatea dea produce un act normativ regulatoriu functional. Ar fi foarte bine ca discutia de aici sa se cumuleze ca mai apoi sa fie transformata dintr-o opinie a societatii civile intr-o optiune politica asumata de toti actorii politici, si nu doar de acei care astazi formeaza majoritatea. Pina la urma problema ii vizeaza pe toti. Dupa alegerile din aprilie nu au putut comunistii sa isi desemneze seful statului, acum nu poate Alianta pentru Integrare Europeana, ceea ce inseamna ca lucrurile se pot schimba dar datele problemei ramin aceleasi”.
Potrivit unor informatii credibile, majoritatea parlamentara are de gind sa initieze chiar saptamina viitoare constituirea unei comisii care va avea sarcina sa stabileasca calea cea mai sigura pentru reforma constitutionala.
Despre preconizata reforma constitutionala Vasile Botnaru are sa discute si incadrul emisiunii Punct si de la capat de duminica cu profesorul Victor Popa, autorul studiului realizat de IDIS Viitorul in care este motivata reforma, si cu politologii Corneliu Ciurea si Vlad Lupan.
Experti de la Institutul pentru dezvoltare si initiative sociale VIITORUL, considera ca aceasta stare de impas poate fi depasita prin modificarea insasi a Constitutiei. Autorii unui studiu realizat de IDIS Viitorul considera ca actualul parlament ar trebui sa asigure conditiile necesare pentru ca un eventual referendum constitutional sa aiba si consecinte juridice. (Anterior initiativele a doua partide politice din Moldova de a solicita parerea poporului in subiecte vitale au fost zadarnicite de contradictiile dintre acte normative care stabilesc cote diferite de participare la referendum, desi norma constitutionala admite o cota minima de participare de 200 de mii de cetateni, iar Codul electoral impune o norma de 360 de mii de persoane cu drept de vot).
Daca ar fi sa caut un motto pentru reportajul de la masa rotunda convocata de IDIS “Viitorul” s-ar potrivi de minune constatarea facuta de doctorul conferentiar Boris Negru, unul dintre auorii textului Constitutiei adoptate in anul 1994: “Noi am avut Constitutie dar regim constitutional nu am avut”, spune expertul.
Lacunele din Constitutia Republicii Moldova ies in vileag mai cu seama in conditiile de criza politica, aprofundind-o si mai mult. Pornind de la aceasta stare de lucruri expertii in drept constitutional din mediul academic, au semnat astazi un demers adresat politicienilor in care ii indeamna sa procedeze neintirziat la o reforma constitutionala.
Unii dintre semnatari opteaza pentru operarea de modificari - substantiale - in articolele ce contin confuzii astfel sa fie incorporate in textul constitutional mecanisme de depasire a starilor de blocaj. Cum este cea pe care am urmarit-o pe parcursul acestui an cind doua legislaturi ale parlamentului nu au putut aduna suficiente voturi pentru a alege seful statului.
Alti experti mai hotariti considera ca ar fi mai rational sa fie adoptata o noua constitutie care sa ia in calcul experienta buna si rea si solutioneze mai multe prbleme care au iesti la suprafata.
La masa rotunda a fost prezent si presedintele parlamentrului Mihai Ghimpu. El a evitat sa divulge formula de reforma constitutionala care i-ar placea mai mult, sau “asul din mineca” cum se exprimase dinsul anterior stirnind iritarea adversarilor politici. Presedintele Ghimpu nu a tagaduit oportunitarea reformei constiutionale: “Trebuie sa asiguram o constitutie functionala indiferent cine este – Ghimpu, Voronin, sau domnul Alexandru Tanase, ca este mai tinar si maine poate sa devina el, nu interimar ca mine … Trebuie sa asiguram functionarea democratica a institutiilor statului. Eu salut aceasta ideie, asa daca printre rinduri sa spun, cam in aceeasi directie mergem, si eu sint convins ca noi sintem capabili sa evitam criza pe care nu noi am creat-o. Noi trebuie o data si pentru totdeauna sa avem o constitutie democratica care nu ne poate crea noua blocajede felul acesta. In alegerea presedintelui. Intr-adevar, parlamentul alege presedintele statului, si el vine si dizolva institutia care il alege. Asta inseamna nu doar dizolvarea parlamentului, dar anularea votului alegatorilor “.
Potrivit unor informatii credibile, majoritatea parlamentara are de gind sa initieze chiar saptamina viitoare constituirea unei comisii care va avea sarcina sa stabileasca calea cea mai sigura pentru reforma constitutionala.
Despre preconizata reforma constitutionala Vasile Botnaru are sa discute si incadrul emisiunii Punct si de la capat de duminica cu profesorul Victor Popa, autorul studiului realizat de IDIS Viitorul in care este motivata reforma, si cu politologii Corneliu Ciurea si Vlad Lupan.
