Astăzi Parlamentul se reuneşte în plen pentru a alege şeful statului. E de aşteptat să fie doar prima încercare. Opoziţia comunistă pare decisă să boicoteze alegerile, iar fără votul a cel puţin 8 deputaţi PCRM, candidatura lui Marian Lupu - singura înaintată, din partea majorităţii liberale şi democrate - nu va putea fi aleasă. Ce se va întîmpla, dacă tentativa de astăzi de alegere a şefului statului va eşua? Legislaţia spune că vor urma alegeri repetate, în decurs de 30 de zile. Dacă eşuează şi acestea, Parlamentul ar urma să fie dizolvat, cel mai devreme în iunie 2010, adică la un an de la dizolvarea fostului legislativ. Până atunci, deputaţii şi guvernul îşi exercită în mod obişnuit mandatul, iar interimatul funcţiei de şef al statului, va continua să o deţină preşedintele Parlamentului.
Cam acestea ar fi reperele temporale stabilite prin lege, în cazul unui scenariu pesimist de prelungire a crizei politice. Cum ar putea evolua însă, între timp, situaţia internă, criza economică, relaţiile cu donatorii şi partenerii externi, fără de care Moldova şi actuala guvernare are şanse minime să iasă din impas? Răspuns la aceste şi alte întrebări, în discuţia cu invitatul nostru, preşedintele Fundaţiei Moldova cu sediul la Washington, Vlad Spânu. Şi aşa cum la această oră la Washington e trecut de miezul nopţii, am înregistrat discuţia asează. Pe urme fierbinţi, însă, imediat după anunţul comuniştilor privind neparticiparea la alegeri.
Radu Benea: Dle Spânu, ce scenarii posibile de evoluţie a situaţiei credeţi că există după anunţul deputaţilor PCRM de a boicota alegerea şefului statului?
Vlad Spânu: Este clar că în cazul boicotării alegerilor de către Partidul Comuniştilor, Alianţa pentru Integrare Europeană va trebui să accepte situaţia, dacă nu va reuşi să convingă, la a doua votare, opt membri ai PCRM să voteze pentru candidatul lor, adică, pentru Marian Lupu. În această situaţie AIE trebuie să facă tot posibilul ca termenul alegerilor repetate să fie cât mai îndepărtat, pentru a reuşi să implementeze toate reformele pe care le-a lansat. Astfel vor avea posibilitatea să facă ireversibilă calea de a aduce înapoi Republica Moldova acolo unde s-a aflat din 2001 până în 2009.
Radu Benea: Moldova este încă departe de a ieşi din criza economică şi prelungirea crizei politice nu credeţi că ar spori riscul să adâncească această criză economică, aşa încât peste un an de zile, când ar putea să aibă loc alegerile repetate, AIE să iasă cu un scor mai prost decât acum?
Vlad Spânu: Este riscul referitor la reformele economice şi la criza economică în general, însă depinde de AIE dacă într-un an de zile va reuşi să scoată Moldova din această criză, având la îndemână nişte politici interne bune şi susţinere din partea donatorilor străini.
Radu Benea: Dacă aruncăm o privire în istoria recentă a Republicii Moldova, guvernele democratice nu au avut parte de o viaţă mai lungă de opt luni. La fel a fost şi în cazul guvernului Sturza care, acum 10 ani, a avut de promovat reforme dure şi mult întârziate, dar a avut de pierdut până la urmă, pentru că nu a reuşit să-şi onoreze obligaţiile sociale. Întrebarea e dacă nu cumva acelaşi pericol paşte şi actuala guvernare?
Vlad Spânu: Cred că pericolul cel mai mare, pe care Alianţa ar trebui să-l ia în considerare, este ca în cazul nealegerii Preşedintelui în următoarele câteva zile sau săptămâni, să-şi ajusteze politica de cadre pentru a acomoda Partidul Democrat, care până în prezent, nu a obţinut o funcţie de răspundere în stat. Mă refer la şeful PD, Marian Lupu, în cazul în care nu va fi ales preşedinte. Este un pas pe care AIE trebuie să-l facă imediat, pentru a-şi menţine această alianţă în formula în care este şi, cum spuneaţi, să nu urmeze calea Alianţei pentru Democraţie şi Reformă sau, guvernul Filat să nu repete soarta guvernului Sturza. Din acest punct de vedere, fixarea alegerilor anticipate la o dată cât mai îndepărtată, le va permite să consolideze politicile interne din stat. Din punct de vedere a PCRM, votarea unui candidat al Alianţei, ar avea câteva avantaje. Primul avantaj pe care îl văd eu, ar fi câştigarea de timp pentru a se recupera până la alegerile viitoare, pentru că dacă ar vota candidatul AIE, alegerile următoare ar avea loc în 2013. Al doilea avantaj, cred eu, ar fi evitarea unei campanii PR a oponenţilor lor politici, care ar putea fi devastatoare pentru PCRM. Al treilea avantaj la care mă gândesc este păstrarea imaginii de opoziţie constructivă a PCRM în faţa electoratului său, aducând argumentul că Partidul votează candidatul AIE, aşa cum în 2005, opoziţia l-a votat pe Vladimir Voronin în funcţia de şef al statului.
Radu Benea: Deocamdată, PCRM spune că nu are asemenea intenţii, iar un ultim sondaj de opinie realizat de IMAS, arată că dacă acum ar avea loc alegeri în Parlament, scorul comuniştilor ar rămâne practic acelaşi. De ce ar fi atunci alegerile anticipate o soluţie pe care, aparent, ar prefera-o comuniştii. Care ar fi miza lor?
Vlad Spânu: În primul rând cred că trebuie să consultăm mai multe sondaje de opinie, pentru a nu nimeri în nişte capcane, în sensul greşelilor privind eventualele rezultate a unor alegeri anticipate. Eu nu sunt sigur că PCRM se bucură de acelaşi suport din partea populaţiei. Din 2001 până în prezent ratingul PCRM este în descreştere şi în special acum va descreşte, deoarece la televiziunea publică şi radioul public nu va mai fi o singură voce care va susţine partidul de guvernământ. Electoratul de la ţară, care a votat în masă Partidul Comuniştilor, va avea şi alte surse de informare.
Radu Benea: Spuneaţi anterior că AIE, în cazul unor alegeri anticipate ar trebui să-şi pună la punct, întâi de toate, strategia de menţinere a unităţii interne, astfel încât, toate componentele să fie antrenate în procesul de guvernare. În cazul anticipatelor ar putea guvernul Filat să beneficieze de sprijinul extern promis?
Vlad Spânu: Eu cred că donatorii externi au demonstrat deja că au o deschidere calitativ nouă faţă de guvernul de la Chişinău şi şi-au expus sprijinul, atât politic, cât şi financiar. De asemenea, Alianţa ar trebui să prelungească alegerile viitoare pe un termen cât mai îndelungat. Nu spun că alegerile ar trebui să aibă loc în 2010, dar după cum s-au exprimat unii jurişti în drept constituţional, Constituţia nu prevede un termen anumit privind alegerile anticipate, şi atunci, dacă vor avea loc alegerile în 2011, va exista răgazul mai mare pentru ca Guvernul Filat să continuie reformele care ar permite oamenilor să aibă o viaţă mai bună.
Radu Benea: Un test al Alianţei ar fi capacitatea de a plăti cu regularitate pensiile şi salariile. Probabil întâi de toate şi de depăşirea consecinţelor crizei economice.
Vlad Spânu: Absolut. În primul rând este nevoie ca oamenii care lucrează în sectorul privat şi în sectorul public să nu fie loviţi de acest şoc al crizei financiare în măsura în care se aşteaptă. Acest lucru poate fi posibil doar cu susţinerea organizaţiilor internaţionale, lansarea unor proiecte de infrastructură cu susţinerea UE şi SUA, a Corporaţiei „Provocările Mileniului”, cu atragerea unor investiţii străine. Pentru aceasta însă este nevoie de un mesaj foarte clar din partea guvernării, că în ţară este o stabilitate politică şi politicile interne de dezvoltare a business-ului sunt pro-business şi pro-investitori străini.
Radu Benea: Tocmai asta este problema. Stabilitatea politică şi alegerile anticipate sunt oarecum într-o contradicţie uşoară.
Vlad Spânu: Sunt în contradicţie, însă dacă va fi cel puţin un an până la alegerile anticipate cred că Fondul Monetar şi alţi donatori vor acorda Republicii Moldova fondurile pe care le-au promis. Dacă vor vărsa aceste fonduri, vor face un serviciu Moldovei, în primul rând ajutând-o să stopeze criza, şi în al doilea rând oferindu-i posibilitatea să aibă o dezvoltare economică pozitivă.
Cam acestea ar fi reperele temporale stabilite prin lege, în cazul unui scenariu pesimist de prelungire a crizei politice. Cum ar putea evolua însă, între timp, situaţia internă, criza economică, relaţiile cu donatorii şi partenerii externi, fără de care Moldova şi actuala guvernare are şanse minime să iasă din impas? Răspuns la aceste şi alte întrebări, în discuţia cu invitatul nostru, preşedintele Fundaţiei Moldova cu sediul la Washington, Vlad Spânu. Şi aşa cum la această oră la Washington e trecut de miezul nopţii, am înregistrat discuţia asează. Pe urme fierbinţi, însă, imediat după anunţul comuniştilor privind neparticiparea la alegeri.
Radu Benea: Dle Spânu, ce scenarii posibile de evoluţie a situaţiei credeţi că există după anunţul deputaţilor PCRM de a boicota alegerea şefului statului?
Vlad Spânu: Este clar că în cazul boicotării alegerilor de către Partidul Comuniştilor, Alianţa pentru Integrare Europeană va trebui să accepte situaţia, dacă nu va reuşi să convingă, la a doua votare, opt membri ai PCRM să voteze pentru candidatul lor, adică, pentru Marian Lupu. În această situaţie AIE trebuie să facă tot posibilul ca termenul alegerilor repetate să fie cât mai îndepărtat, pentru a reuşi să implementeze toate reformele pe care le-a lansat. Astfel vor avea posibilitatea să facă ireversibilă calea de a aduce înapoi Republica Moldova acolo unde s-a aflat din 2001 până în 2009.
Radu Benea: Moldova este încă departe de a ieşi din criza economică şi prelungirea crizei politice nu credeţi că ar spori riscul să adâncească această criză economică, aşa încât peste un an de zile, când ar putea să aibă loc alegerile repetate, AIE să iasă cu un scor mai prost decât acum?
Vlad Spânu: Este riscul referitor la reformele economice şi la criza economică în general, însă depinde de AIE dacă într-un an de zile va reuşi să scoată Moldova din această criză, având la îndemână nişte politici interne bune şi susţinere din partea donatorilor străini.
Radu Benea: Dacă aruncăm o privire în istoria recentă a Republicii Moldova, guvernele democratice nu au avut parte de o viaţă mai lungă de opt luni. La fel a fost şi în cazul guvernului Sturza care, acum 10 ani, a avut de promovat reforme dure şi mult întârziate, dar a avut de pierdut până la urmă, pentru că nu a reuşit să-şi onoreze obligaţiile sociale. Întrebarea e dacă nu cumva acelaşi pericol paşte şi actuala guvernare?
Vlad Spânu: Cred că pericolul cel mai mare, pe care Alianţa ar trebui să-l ia în considerare, este ca în cazul nealegerii Preşedintelui în următoarele câteva zile sau săptămâni, să-şi ajusteze politica de cadre pentru a acomoda Partidul Democrat, care până în prezent, nu a obţinut o funcţie de răspundere în stat. Mă refer la şeful PD, Marian Lupu, în cazul în care nu va fi ales preşedinte. Este un pas pe care AIE trebuie să-l facă imediat, pentru a-şi menţine această alianţă în formula în care este şi, cum spuneaţi, să nu urmeze calea Alianţei pentru Democraţie şi Reformă sau, guvernul Filat să nu repete soarta guvernului Sturza. Din acest punct de vedere, fixarea alegerilor anticipate la o dată cât mai îndepărtată, le va permite să consolideze politicile interne din stat. Din punct de vedere a PCRM, votarea unui candidat al Alianţei, ar avea câteva avantaje. Primul avantaj pe care îl văd eu, ar fi câştigarea de timp pentru a se recupera până la alegerile viitoare, pentru că dacă ar vota candidatul AIE, alegerile următoare ar avea loc în 2013. Al doilea avantaj, cred eu, ar fi evitarea unei campanii PR a oponenţilor lor politici, care ar putea fi devastatoare pentru PCRM. Al treilea avantaj la care mă gândesc este păstrarea imaginii de opoziţie constructivă a PCRM în faţa electoratului său, aducând argumentul că Partidul votează candidatul AIE, aşa cum în 2005, opoziţia l-a votat pe Vladimir Voronin în funcţia de şef al statului.
Radu Benea: Deocamdată, PCRM spune că nu are asemenea intenţii, iar un ultim sondaj de opinie realizat de IMAS, arată că dacă acum ar avea loc alegeri în Parlament, scorul comuniştilor ar rămâne practic acelaşi. De ce ar fi atunci alegerile anticipate o soluţie pe care, aparent, ar prefera-o comuniştii. Care ar fi miza lor?
Vlad Spânu: În primul rând cred că trebuie să consultăm mai multe sondaje de opinie, pentru a nu nimeri în nişte capcane, în sensul greşelilor privind eventualele rezultate a unor alegeri anticipate. Eu nu sunt sigur că PCRM se bucură de acelaşi suport din partea populaţiei. Din 2001 până în prezent ratingul PCRM este în descreştere şi în special acum va descreşte, deoarece la televiziunea publică şi radioul public nu va mai fi o singură voce care va susţine partidul de guvernământ. Electoratul de la ţară, care a votat în masă Partidul Comuniştilor, va avea şi alte surse de informare.
Radu Benea: Spuneaţi anterior că AIE, în cazul unor alegeri anticipate ar trebui să-şi pună la punct, întâi de toate, strategia de menţinere a unităţii interne, astfel încât, toate componentele să fie antrenate în procesul de guvernare. În cazul anticipatelor ar putea guvernul Filat să beneficieze de sprijinul extern promis?
Vlad Spânu: Eu cred că donatorii externi au demonstrat deja că au o deschidere calitativ nouă faţă de guvernul de la Chişinău şi şi-au expus sprijinul, atât politic, cât şi financiar. De asemenea, Alianţa ar trebui să prelungească alegerile viitoare pe un termen cât mai îndelungat. Nu spun că alegerile ar trebui să aibă loc în 2010, dar după cum s-au exprimat unii jurişti în drept constituţional, Constituţia nu prevede un termen anumit privind alegerile anticipate, şi atunci, dacă vor avea loc alegerile în 2011, va exista răgazul mai mare pentru ca Guvernul Filat să continuie reformele care ar permite oamenilor să aibă o viaţă mai bună.
Radu Benea: Un test al Alianţei ar fi capacitatea de a plăti cu regularitate pensiile şi salariile. Probabil întâi de toate şi de depăşirea consecinţelor crizei economice.
Vlad Spânu: Absolut. În primul rând este nevoie ca oamenii care lucrează în sectorul privat şi în sectorul public să nu fie loviţi de acest şoc al crizei financiare în măsura în care se aşteaptă. Acest lucru poate fi posibil doar cu susţinerea organizaţiilor internaţionale, lansarea unor proiecte de infrastructură cu susţinerea UE şi SUA, a Corporaţiei „Provocările Mileniului”, cu atragerea unor investiţii străine. Pentru aceasta însă este nevoie de un mesaj foarte clar din partea guvernării, că în ţară este o stabilitate politică şi politicile interne de dezvoltare a business-ului sunt pro-business şi pro-investitori străini.
Radu Benea: Tocmai asta este problema. Stabilitatea politică şi alegerile anticipate sunt oarecum într-o contradicţie uşoară.
Vlad Spânu: Sunt în contradicţie, însă dacă va fi cel puţin un an până la alegerile anticipate cred că Fondul Monetar şi alţi donatori vor acorda Republicii Moldova fondurile pe care le-au promis. Dacă vor vărsa aceste fonduri, vor face un serviciu Moldovei, în primul rând ajutând-o să stopeze criza, şi în al doilea rând oferindu-i posibilitatea să aibă o dezvoltare economică pozitivă.
