Intre 2 si 8 noiembrie, la muzeul Taranului Roman din Bucuresti, a avut loc un festival intitulat “Jazz Meets Klezmer”, la care au participat orchestre din Romania, Ungaria, Cehia, Austria si Polonia. Lucian Stefanescu a stat de vorba cu Karin Cervenka, directoarea Forumului Cultural Austriac, principalul organizatorul al evenimentului și cu Bob Cohen, muzician klezmer din Ungaria si impatimit cautator de folclor in regiunea carpatina.
Lucian Stefanescu: Am intrebat-o pe Karin Cervenka directoarea Formului Cultural Austriac din capitala Romaniei, care a fost ideea organizarii acestui festival:
Karin Cervenka: Stiu ca au fost citeva concerte klezmer in Romania, dar vorbind cu mai multi oameni de formatie culturala si intrebindu-i daca sint interesati de klezmer, am aflat ca acestia nici nu auzisera de aceasta muzica, ba chiar cineva m-a intrebat daca klezmer e un compozitor, si poate ca ascultind acest interviu la acest post de radio vor afla mai multe.
Si mai e un ceva: cultura evreiasca in Romania pare ca nu exista in mod public, exista un teatru evreiesc foarte bun, exista cultura evreiasca, dar ea e foarte separata de celelalte culturi din aceasta tara. Si din moment ce muzica e frumoasa si are origini atit de diverse chiar pe teritoriul Romaniei si al Moldovei, ne-am gindit ca ar fi bine sa organizam acest festival aici. Iar motivul pentru care am numit acest festival Jazz meets klezmer a fost pentru a-i atrage si pe tineri, pentru ca klezmer nu spune nimic la atit de multi oameni”,
Una din cele mai gustate aparitii de la festivalul Jazz meets Klezmer a fost cea a trupei Di Naye Kapelye, din Ungaria, o trupa fondata de muziicanul si folcloristul Bon Cohen. Acesta a strins un grup international de muzicieni care cauta radacinile muzicii idis in regiunea carpatina. Membrii trupei Di Naye Kapelye cauta partituri vechi, sau invata cintece de la lautari tigani, si sint de parere ca traditia este o alternativa estetica viabila la trendul zilei de astazi. Bob Cohen a vorbit Europei Libere despre amestectul de muzici din spatiul Marii Negre:
Bob Cohen: E un etnomuzicolog care a facut parte din cei ce au readus la viata muzica klezmer in New York in anii 70, dr Zeb Feldman, care a studiat relatia dintre elementele orientale turcesti, si formele de dans moldovenesti in muzica klezmer, si cum au ajuns acesetea sa se amestece
Si in procesul de a cauta probe in aceste sens, am lucrat cu un scriitor de la Iasi, Andrei Cara, pe numele sau adevarat Itzik Schwartz, ultimul director al teatrului evreiesc din Iasi. Era si folclorist si a scris mai multe articole in diferse publicatii romanesti despre folclorul evreiesc. Cara avea chitante de la muzicieni klezmer din Iasi care pe la 1850 se dusesera impreuna cu muzicieni tigani locali sa cinte muzica la Istanbul, de unde trimiteau bani acasa, ai exista aceste chitante care dovedesc asta.
Avem asadar muzicieni evrei si tigani care calatoreau la Istanbul pentru a cinta acel gen foarte la moda vremea aceea numit 'fasil', care era muzica usoara turceasca veche. Si cum a cinta nu era considerat o activitate demna de un musulman, muzica era cintata la Istanbul, cintata de evrei, tigani, greci si armeni.
Acesta e motivul pentru care gasim atit de multe melodii si forme muzicale comune in muzica greceasca, evreiasca, romaneasca, romaneasca si de fapt peste tot in sunetul contempran din preama Marii Negre.
Lucian Stefanescu: Cintece pe care le cintati si dumneavoastra...
Bob Cohen: Da, e de exemplu un cintec pe care l-am invatat din repertoriul unui muzician de la Iasi, un cintec caruia noi ii spunem 'honga', si care provine dintr-o forma muzicala turceasca numita 'londra', si acelasi tip de melodie e cintat si in zilele noastre in multe restaurante din Istanbul, si nimeni nu pretinde ca "e piesa noastra turceasca, piesa noastra moldoveneasca, sau evreiasca, e fac eparte din traditia comuna.
Bob Cohen, fondatorul si liderul grupului Di Naye Kapelye, care interpreteaza cintecul “Traktorist” compus in 1953.
Lucian Stefanescu: Am intrebat-o pe Karin Cervenka directoarea Formului Cultural Austriac din capitala Romaniei, care a fost ideea organizarii acestui festival:
Karin Cervenka: Stiu ca au fost citeva concerte klezmer in Romania, dar vorbind cu mai multi oameni de formatie culturala si intrebindu-i daca sint interesati de klezmer, am aflat ca acestia nici nu auzisera de aceasta muzica, ba chiar cineva m-a intrebat daca klezmer e un compozitor, si poate ca ascultind acest interviu la acest post de radio vor afla mai multe.
Si mai e un ceva: cultura evreiasca in Romania pare ca nu exista in mod public, exista un teatru evreiesc foarte bun, exista cultura evreiasca, dar ea e foarte separata de celelalte culturi din aceasta tara. Si din moment ce muzica e frumoasa si are origini atit de diverse chiar pe teritoriul Romaniei si al Moldovei, ne-am gindit ca ar fi bine sa organizam acest festival aici. Iar motivul pentru care am numit acest festival Jazz meets klezmer a fost pentru a-i atrage si pe tineri, pentru ca klezmer nu spune nimic la atit de multi oameni”,
Una din cele mai gustate aparitii de la festivalul Jazz meets Klezmer a fost cea a trupei Di Naye Kapelye, din Ungaria, o trupa fondata de muziicanul si folcloristul Bon Cohen. Acesta a strins un grup international de muzicieni care cauta radacinile muzicii idis in regiunea carpatina. Membrii trupei Di Naye Kapelye cauta partituri vechi, sau invata cintece de la lautari tigani, si sint de parere ca traditia este o alternativa estetica viabila la trendul zilei de astazi. Bob Cohen a vorbit Europei Libere despre amestectul de muzici din spatiul Marii Negre:
Bob Cohen: E un etnomuzicolog care a facut parte din cei ce au readus la viata muzica klezmer in New York in anii 70, dr Zeb Feldman, care a studiat relatia dintre elementele orientale turcesti, si formele de dans moldovenesti in muzica klezmer, si cum au ajuns acesetea sa se amestece
Si in procesul de a cauta probe in aceste sens, am lucrat cu un scriitor de la Iasi, Andrei Cara, pe numele sau adevarat Itzik Schwartz, ultimul director al teatrului evreiesc din Iasi. Era si folclorist si a scris mai multe articole in diferse publicatii romanesti despre folclorul evreiesc. Cara avea chitante de la muzicieni klezmer din Iasi care pe la 1850 se dusesera impreuna cu muzicieni tigani locali sa cinte muzica la Istanbul, de unde trimiteau bani acasa, ai exista aceste chitante care dovedesc asta.
Avem asadar muzicieni evrei si tigani care calatoreau la Istanbul pentru a cinta acel gen foarte la moda vremea aceea numit 'fasil', care era muzica usoara turceasca veche. Si cum a cinta nu era considerat o activitate demna de un musulman, muzica era cintata la Istanbul, cintata de evrei, tigani, greci si armeni.
Acesta e motivul pentru care gasim atit de multe melodii si forme muzicale comune in muzica greceasca, evreiasca, romaneasca, romaneasca si de fapt peste tot in sunetul contempran din preama Marii Negre.
Lucian Stefanescu: Cintece pe care le cintati si dumneavoastra...
Bob Cohen: Da, e de exemplu un cintec pe care l-am invatat din repertoriul unui muzician de la Iasi, un cintec caruia noi ii spunem 'honga', si care provine dintr-o forma muzicala turceasca numita 'londra', si acelasi tip de melodie e cintat si in zilele noastre in multe restaurante din Istanbul, si nimeni nu pretinde ca "e piesa noastra turceasca, piesa noastra moldoveneasca, sau evreiasca, e fac eparte din traditia comuna.
Bob Cohen, fondatorul si liderul grupului Di Naye Kapelye, care interpreteaza cintecul “Traktorist” compus in 1953.
