Linkuri accesibilitate

Statele Unite tratează Moldova ca pe o țară integră


Separatiştii îşi celebrează întrunirile
Separatiştii îşi celebrează întrunirile

După o vizită la Washington, Natalia Morari ne-a acordat un interviu despre stagnarea reglementării transnistrene sub guvernarea comunistă.

Doamnelor şi domnilor, bună ziua. Sunt Viorica Zaharia şi vă salut la emisiunea săptămânală a Europei Libere Dialoguri. Mai întâi, ca de obicei, un buletin de ştiri, prezentat de Radu Benea:

Fondul de pensii din regiunea transnistreană a contractat recent un credit ce îi va permite să achite pensiile la timp şi să nu mai admită încălcarea termenelor de achitare, transmite agenţia Novâi reghion, care citează surse din cadrul Fondului de pensii de la Tiraspol. Nu se precizează instituţia care a creditat Fondul de pensii transnistrean şi în ce condiţii. Agenţia mai transmite că în această lună în regiune au fost înregistrate întârzieri la plata pensiilor de cel puţin o săptămână.

***

Săptămâna trecută, prezidiul Sovietului Suprem de la Tiraspol a acceptat pentru examinare la una din şedinţele plenare iniţiativa lui Igor Smirnov de organizare a unui referendum în regiune referitor la noua Constituţie a Transnistriei. Igor Smirnov propune, în proiectul noii Constituţii, instituirea funcţiei de prim ministru al Transnitriei şi reorganizarea organului legislativ în unul bicameral.

****

Combinatul de ciment din Râbniţa a produs în primele 9 luni ale acestui an de trei ori mai puţin ciment decât în anul trecut. De la întreprindere au fost concediate 260 de persoane, a comunicat adjunctul directorului combinatului, Evgheni Berdnikov, citat de Agenţia Novâi reghion. Berdnikov a spus că în pofida efectelor crizei economice şi a concurenţei sporite, întreprinderea şi-a găsit „nişa sa” pe piaţa de ciment din Republica Moldova şi până la sfîrşitul acestui an urmează să ajungă la cifra de 322 mii de tone de ciment livrate pe această piaţă.

***

Guvernul Republicii Moldova a semnat memorandumul cu Fondul Monetar International prin care Chisinaul va primi, in decurs de 3 ani, 590 de milioane de dolari. Premierul Vlad Filat a spus ca este posibil ca prima parte a imprumutului, cam o treime, să fie acordată in regim de urgenţa. Acordul nu prevede creșterea virstei de pensionare, pastrează majorările salariale anunţate pentru profesori şi pe cele sociale, dar se maresc accizele la tutun, cosmetice, autoturisme de lux.

****

Georgia a acuzat Rusia că nu respectă armistiţiul care a pus capăt scurtului război dintre cele două ţări de anul trecut. Premierul georgian Nika Gilauri a spus săptămâna trecută că ţara sa doreşte că coopereze cu Moscova, dar acest lucru nu este posibil câtă vreme o parte din teritoriul Georgiei este ocupat de forţele ruseşti. Luni, guvernul de la Tbilisi a acuzat Rusia că a răpit 16 civili dintr-o zonă controlată de Georgia, la graniţa cu enclava separatistă Osetia de Sud.

*****

Presedintele Rusiei Dmitri Medvedev a spus ca autoritatile trebuie sa traga anumite invataminte din alegerile locale din octombrie, care au aratat anumite deficiente in sistemul electoral al tarii. Partidele opozitiei din Duma de Stat au parasit lucrarile legislativului in semn de protest fata de „o frauda electorala masiva”. Alegerile locale au fost cistigate in mod covarsitor de candidatii partidului premierului Putin „Rusia Unita”. In opinia presedintelui Medvedev, "sistemul electoral este abia in faza de dezvoltare, fiind maidegraba imatur”.

****

Săptămâna trecută la Nazran, in Ingusetia a fost înmormântat activistul pentru drepturile omului Maksarip Ausev. El a fost impuscat mortal de persoane necunoscute. Tatyana Loksina, directorul adjunct al organizatiei Human Rights Watch a spus ca noul asasinat „demonstreaza limpede atmosfera de impunitate din Caucazul de Nord”. In iulie in Ingusetia a fost gasita asasinata proeminenta activista pentru drepturile omului, Natalia Estemirova, care fusese rapita in Cecenia. In august, Zarema Sadulayeva, o cecena care ajuta copii raniti, a fost rapita si asasinata impreuna cu sotul sau.

****

Uniunea Europeana a ridicat ultimele sanctiuni impotriva Uzbekistanului. Decizia a fost luata in cadrul reuniunii ministrilor de externe de la Luxemburg, considerind ca ridicarea santiunilor ar putea incuraja autoritatile uzbece sa imbunatateasca situatia drepturilor omului si sa impuna domnia legii in aceasta tara. Sanctiunile au fost impuse in 2005, ca urmare a reprimarii violente a protestelor de la Andijan, unde, potrivit militantilor pentru drepturile omului, au fost omorite sute de persoane. Imbunatatirea relatiilor dintre Uniunea Europeana si tarile Asiei Centrale este vazuta ca un efort de a obtine acces catre sursele de energie din aceasta parte a lumii. In ultimul timp, autoritatile uzbece au acordat sprijin logistic fortelor americane pentru teatrul de operatiuni din Afganistan.

---------------------------------

Invitatul emisiunii de azi este ziarista şi preşedinta Asiociaţiei de tineret „Think Moldova” Natalia Morari. Natalia, ştim că aţi revenit recent dintr-o vizită la Washington unde aţi avut întrevederi şi cu oficialităţi din adminsitraţia SUA. Vreau să vă întreb dacă aţi discutat şi despre diferendul transnistrean ca o problemă acută a Republicii Moldova?

Natalia Morari
Natalia Morari: Nu şti dacă este o veste bună sau nu, dar nici la o întrevedere, nici cu principalul consilier al preşedintelui Barack Obama, nici nu cel al Secretarului de stat Hillary Clinton, nu a fost abordată problema transnistreană. Ei nu au întrebat nimic despre asta, vorbeau de o Moldova integră. Pentru mine ca cetăţean al Moldovei este o veste buna faptul că ei ne tratează ca pe o ţară integră. În Moldova au avut loc şi mai au loc evenimente importante de care foarte multe pot depinde cel puţin în următorii câţiva ani, inclusiv în reglementarea problemei transnistrene. Cred că pe asta trebuie să ne concentrăm acum. Şi imediat ce va fi clar în ce direcţie mergem în continuare, acelaşi Washington va înţelege clar direcţia noastră se va putea discuta în termeni concreţi despre reglementarea problemei transnistrene.

Europa Liberă: Situaţia politică de la Chişinău, noua putere formată din câteva partide, ce impact ar putea aduce reglementării transnistrene?

Natalia Morari: Bineînţeles unii sceptici înclină să creadă că odată cu venirea noii puteri la Chişinău reglementarea transnistreană ar putea fi îngheţată sau aruncată cu mulţi ani în urmă şi tot la ce au ajuns comuniştii se va anula şi va trebui început totul de la zero. Eu le răspund: dragii mei, să vedem ce s-a întâmplat timp de 8 ani cât au fost comuniştii la putere şi cu cât au avansat negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol. Răspunsul e la suprafaţă. Cu nimic. Ce s-a făcut şi s-a încercat să se facă nu au fost decât promisiuni electorale pustii fără nici un rezultat real. Ţinem foarte bine minte că în aceşti ani şi graniţa a devenit mai inaccesibilă, şi fişa de migraţie a fost introdusă anume în aceşti ani, a fost schimbată direcţia trenurilor tot în această perioadă şi cele mai ascuţite declaraţii au fost făcute între Chişinău şi Tiraspol anume în această perioadă. De aceea nu înţeleg despre ce succese ar fi vorba. Aşa că o dată cu venirea noii puteri va fi fie mai bine, fie ca şi până acum. Fie nimic nu se va schimba, fie va fi mai bine. În acest sens noi nu vom pierde nimic, pentru că mai rău decât a fost nu se poate.

Europa Liberă: Natalia, îţi mulţumesc. Am discutat cu ziarista şi preşedinta asociaţiei de tineret „Think Moldova”, Natalia Morari. Vă amintim, dragi ascultători, că Natalia Morari are un blog, în limba rusă pe pagina web a Europei Libere, pe care îl puteţi citi la orice oră la adresa www.europalibera.org.

-------------------------------------

În primele luni ale acestui an, când în regiunea transnistreană au început să se resimtă efectele crizei economice globale, de la întreprinderea de textile Tirotex din Tiraspol au fost disponibilizaţi zeci de angajaţi. Administraţia susţine că le-a plătit compensaţiile ce li se cuvin pentru concediere. Alte plăţi însă au rămas neachitate. Este vorba de compensaţiile ce au fost fixate angajaţilor întreprinderii printr-o lege referitoare la despăgubirea angajaţilor întreprinderilor ce au fost privatizate. Detalii în materialul următor. Iulia Mihailova.

Achitarea acestor compensaţiia fost fixată în legea bugetului Transnistriei pe 2007, însă din cauza insuficienţei surselor de finanţare, printr-o altă lege, achitarea lor a fost oprită. Nici în 2008 compensaţiile nu le-au fost plătite.

După ce au rămas fără loc de muncă în urma disponibilizărilor, o parte din angajaţi a început să revendice din nou achitarea compensaţiilor pentru privatizare. În luna mai ei au cerut ajutorul ombudsmanului de la Tiraspol, iar în iunie, ajutorul lui Igor Smirnov. “De la începutul anului 2009, se spune în demersul angajaţilor, de la întreprinderea Tirotex au fost concediate peste 1500 de persoane şi cam tot atâtea urmează să fie disponibilizate până la sfârşitul anului. În aceste condiţii nici statul nu-şi onorează obligaţiile de achitare a compensaţiilor colectivului de muncă. Aşa cum achitarea integrală a compensaţiilor probabil nu este posibilă la ora actuală vă rugăm să fixaţi în legea bugetului pe 2009 sume de bani destinate achitării a cel puţin o parte din compensaţiile restante”.

Preşedintele comitetului sindical al întreprinderii, Victor Invancenkov spune că după ce au bătut pragurile mai multor instituţii, angajaţii au reuşit să obţină prevederea în legea bugetului pe 2009 a unor sume destinate compensaţiilor: „Întreprinderea noastră a fost de stat dar a fost vândută, privatizată. Legislaţia muncii stabileşte dreptul angajaţilor la compensaţii. Un decret al preşedintelui stabileşte cine şi cât trebuie să primească”.

Legislaţia prevede că valoarea compensaţiilor trebuie să constituie 24 la sută din suma cu care a fost vândută întreprinderea Tirotex. Totuşi, gigantul textile a fost vândut cu 28 milioane de dolari, însă compensaţii au fost stabilite de doar 2 mln 970 de mii de dolari. Autorităţile au explicat reducerea sumei de compensare prin insuficienţa de bani datorată crizei economice.

La compensaţii pot pretinde angajaţii care au muncit la întreprindere din 1 ianuarie 1990 şi până în momentul privatizării. În total ar fi 13 mii de oameni. Pensionarii şi angajaţii disponibilizaţi urmează să primească primii compensaţii.

--------------------------------

Din data de 2 noiembrie serviciul georgian al postului nostru de radio Europa Liberă/Libertatea în colaborare cu serviciul rusesc va difuza în regiunile recent separate de Georgia Abhazia şi Osetia de Sud un program zilnic de o oră. Despre noul program, ce îşi propune şi pe ce auditoriu mizează - am discutat cu directorul serviciului georgian al postului de radio Europa Liberă, David Kakabadze.

David Kakabadze: Va fi un program pur informaţional, cu ştiri, cu analize, cu comentarii, realizat în maniera obişnuită a postului de Radio Europa Liberă, manieră cu care ascultătorii s-au obişnuit. Problema este că în aceste regiuni, Abhazia şi Osetia de Sud, există probleme la capitolul libertatea cuvântului, libertatea presei, oamenii pur şi simplu sunt sortiţi să asculte acea propagandă care vine din mass-media rusească. De aceea acest nou program va fi destinată acelor ascultători care vor dori să se debaraseze de această propagandă şi să primească o informaţie obiectivă despre ce se întâmplă şi la ei în regiune, şi în Georgia şi în toată lumea.

Europa Liberă: Dar există interes al oamenilor din regiune pentru asemenea fel de jurnalism?

David Kakabadze: Cred că interesul e mare. Oamenii gândesc cum se pot mulţumi cu ceea ce le serveşte o singură parte? Şi le serveşte de o manieră foarte distorsionată. Cred că oameni care gândesc sunt peste tot şi lor le este interesant să primească o informaţie obiectivă. Aici nu poate fi nici un fel de discuţie.

Europa Liberă: Pot asemenea programe apropia părţile?

David Kakabadze: În orice caz noi sperăm că le va apropia. La început sigur că va fi o anumită atitudine de precauţie. Această înstrăinare care durează deja 15 ani între abhazi şi georgieni şi între georgieni şi osetini a devenit şi mai pronunţată acum. Şi dacă anterior erau anumite posibilităţi de comunicare între unii şi alţii, acum aceste posibilităţi sunt foarte limitate. Oamenii practic nu mai vorbesc unii cu alţii. Mai ales în Osetia practic nu au mai rămas georgieni. Ei au fost nevoiţi să-şi lase casele care ulterior aproape că au fost facute una cu pământul. Cred că asemenea programe vor contribui la restabilirea treptată a dialogului şi oamenii treptat vor începe să comunice unii cu alţii.

Europa Liberă: Şi autorităţile din Abhazia şi Osetia de Sud, recunoscute doar de Rusia, au permis difuzarea unui asemenea program?

David Kakabadze: Noi nu avem nevoie de permisiunea lor. Radio Svoboda emite şi acolo unde sunt regimuri represive. Şi ele niciodată nu dau permisiune şi noi nici nu o cerem. Semnalele Radio Svoboda sunt bruiate acum şi blocate şi în Iran, şi în Turkmenistan, unde sunt regimuri autoritare. Bineînţeles că ar fi fost bine dacă am fi avut pe loc, în cele două regiuni, parteneri care ar fi preluat programul nostru pe unde FM dar deocamdată pentru că nu am găsit asemenea parteneri ne mulţumim cu unde scurte şi cu emisia pe internet. Dar undele scurte nu sunt atât de populare încât să acopere tot teritoriul acestor regiuni. Deci există unele probleme tehnice la care avem de lucrat.

Europa Liberă: Mai am o întrebare. S-a schimbat ceva în cele două regiuni într-un an după războiul din august 2008?

David Kakabadze: S-a schimbat. Anume s-a făcut această radicalizare, oamenii au devenit mai înverşunaţi în relaţia cu foştii lor vecini. Şi mai sunt alte probleme ce au apărut în aceste regiuni. De exemplu, în Abhazia forţele de opoziţie vorbesc foarte mult despre faptul că Rusia impune prea activ Abhaziei voinţa sa şi că dacă se va continua aşa etnia abhază ar fi în pericol. Deci nişte relaţii foarte apropiate cu Rusia nu ar fi inofensive.

Europa Liberă: Dar din punct de vedere social, economic?

David Kakabadze: Cred că în ultimul timp Rusia a acţionat destul de activ şi investeşte mulţi bani în dezvoltarea acestor regiuni, şi chiar dacă o mare parte din aceşti bani ajunge în buzunarele unor funcţionari locali mai mari sau mai mici, oricum pentru asemenea regiuni mici această suţinere de la Moscova este destul de palpabilă. Şi datorită acestei suţineri cred că după război situaţia socială şi economică în aceste teritorii s-a schimbat într-o direcţie bună.

Europa Liberă: A fost directorul Serviciului georgian al postului de Radio Europa Liberă, David Kakabadze, vorbind despre noul program radiofonic destinat regiunilor Abhazia şi Osetia de Sud. Programul zilnic, difuzat din 2 noiembrie, va fi accesibil şi pe internet la adresa www.ekhokavkaza.com.

Dragi ascultători, aici emisiunea Dialoguri de astăzi se încheie. Sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez toate cele bune până săptămâna viitoare. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG