Linkuri accesibilitate

Creşterea celerităţii procesări cererilor de cetăţenie


Tudor Panţâru
Tudor Panţâru

Interviu cu deputatul român Tudor Panţâru, inţiatorul legii de simplificare a procedurii de acordare a cetăţeniei române

Parlamentul de la Bucureşti a adoptat simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o din motive istorice. Pentru a intra în vigoare, amendamentele mai trebuie promulgate de preşedintele român. Radu Benea i-a cerut detalii celui care a iniţiat simplificarea procedurii, deputatul PDD Tudor Panţâru, originar din Moldova, ales în circumscripţia 43 Diaspora, colegiul uninominal nr. 2, din care face parte şi Republica Moldova.

Tudor Panţâru: Toate modificările sunt subordonate, de fapt, unui singur scop: flexibilizarea unor prevederi existente, care de fapt blocau procesul, erau foarte greoaie, puneau o povară disproporţionată pe umerii celor care cereau redobândirea cetăţeniei române. În acest sens, a fost eliminată o prevedere care este ilegală şi contrară Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, cea care priveşte publicarea în Monitorul Oficial a ordinului ministrului justiţiei, care pe lângă faptul că consuma foarte mult timp, mai era şi ilegală. S-a scos termenul de 4 ani de şedere legală în România pentru basarabeni şi alţi foşti cetăţeni români sau descendenţii lor. S-a eliminat plafonul, limita de 30 de mii de cereri anual, care la fel este neconstituţională.

Europa Liberă: În cât timp ar putea redobândi cetăţenia solicitanţii, după modificarea legii?

Tudor Panţâru: Legea pentru prima dată a stabilit un termen, de 5 luni, termen în care Direcţia cetăţenie a Ministerului Justiţiei este obligată să soluţioneze cererea, pozitiv sau negativ, iar din momentul înregistrării cererii şi până la momentul depunerii jurământului trebuie să fie făcut totul în perioada acestor 5 luni de zile. E o prevedere totalmente nouă. Se vorbeşte de un stoc mare de cereri care s-au acumulat la consulatul român la Chişinău, dar s-au acumulat nu din cauza că sunt aşa multe, se crede că nici nu mai sunt aşa de multe cum speriau lumea…

Europa Liberă: Totuşi, se vorbea despre mii de cereri depuse în anii trecuţi. Ce se va întâmpla cu aceste cereri?

Tudor Panţâru: Păi, ele s-au stocat din cauza procedurii acestea greoaie, îngreunate şi de aparatul birocratic care nu se mişcă, pe lângă faptul că procedura în sine este foarte greoaie.

Europa Liberă: Şi în 5 luni credeţi că ar putea fi deblocate?

Tudor Panţâru: Păi nu sunt aşa de convins că toate cererile, pentru că în paralel cu cererile noi, trebuie să fie procesate şi cele vechi, care îngreunează din nou procesul. Dar am prevăzut şi acest fapt. De la 1 ianuarie se vor crea noi structuri, care au menirea să deblocheze situaţia, în primul rând la consulatul de la Chişinău. Se vor mai crea două consulate – ştiţi deja, Chişinăul şi-a dat acordul - la Bălţi şi Cahul. Aşa că se va debloca, nu peste noapte, dar cred că în decursul unei jumătăţi de an, cererile vor fi procesate mult mai rapid.

Europa Liberă: Este vorba şi despre deschiderea unor centre speciale pentru depunerea cererilor, în afara consulatelor…

Tudor Panţîru: Exact, se prevede a fi create centre, oficii ale Direcţiei cetăţenie pe frontiera de Est a României. Se prevedea iniţial, nu ştiu, pentru că am lăsat-o la discreţia guvernului, să hotărască chestiunea, dar ideea este că se vor crea oficii la Suceava, Iaşi, Galaţi şi în marile centre universitare, unde sunt de regulă foarte mulţi studenţi basarabeni şi asta iarăşi are rolul ca să creeze condiţii pentru cei care învaţă în România să nu mai călătorească la Bucureşti, să piardă timp şi cred eu că va ajuta la celeritatea procesării cererilor.
Previous Next

XS
SM
MD
LG