Linkuri accesibilitate

26.10.99 - Învățămîntul în Moldova afectat sever de lipsa de fonduri


Anatol Gremalschi, ministrul învățămîntului în 1999

Ministrul de resort acuză defavorizarea vorbitorilor de limbă română și lipsa unei politici de orientare profesională adecvată.

26 octombrie 1999

Sărăcia şi educaţia

Dan Ionescu: Sărăcia îi împiedică pe tot mai mulţi elevi să frecventeze scoala şi, la rîndul ei, reducerea gradului de şcolarizare nu este de bun augur pentru o societatea care doreşte să atingă standardele de civilizatie europeană. Mai multe de la Andrei Porubin
:

Scolile din republică dispun de rezervă de cărbune doar pînă la Anul Nou. Din cantitatea necesara de 125 de mii de tone, pînă în prezent sunt asigurate doar 40%.

Ministrul educaţiei şi ştiinţei, Anatol Gremalschi speră că situaţia să fie redresată din contul unui nou ajutor umanitar de 5 milioane de dolari promis de Statele Unite ale Americii care ar fi integral orientat pentru procurarea cărbunelui. Ministrul opinează că în legatură cu aceste probleme, institutiile de învătămînt pre-universitar să opereze unele modificări în programul de studiu, inclusiv extinderea perioadei de vacanţă a elevilor în timpul iernii.

Vom preciza că, în anul precedent, din cauza frigului şi lipsei de cărbune, peste 300 de şcoli din republica au fost silite să îşi întrerupă activitatea pentru diferite perioade pe timp de iarnă. Anatol Gremalschi ne-a declarat că în proiectul de lege cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul curent este prevazuta, alocarea suplimentaraa 18 milioane de lei, bani ce vor fi repartizati în primul rînd caselor de copii, instituţiilor de tip internat şi şcolilor profesionale.

Seful direcţiei management a ministerului, Valentin Untură ne-a spus că procurarea celorlalte 60 la suta din carbunele necesar este deocamdata problematică din cauza lipsei de resurse financiare la bugetele judeţene şi neacordării unor sudvenţii de stat. Multe şcoli, noteaza Valentin Untură, s-au dezis de la încălzirea centralizată şi au construit sobe care, i se pare, sunt mai economicoase. Potrivit lui Untura, in 59 de şcoli din judeţele Ungheni, Orhei şi Lăpuşna nu există de fapt, rezerve de cărbune. Pină în prezent, la Cahul, Orhei şi Soroca au mai ramas nereparate 60 de cazangerii şi cam tot atătea sisteme de încălzire. Temperaturile scăzute şi gerurile, afirmă şeful direcţiei management şcolar al ministerului de resort ar putea spori numarul elevilor neşcolarizati care a ajuns să constituie în prezent 6 mii. Intre cauzele neşcolarizării copiilor, principala ramîne condiţia materiala precară a părinţilor acestora.

Cea mai grava situaţie se menţine în judeţul Cahul. 14-20 % din elevii din satele din judeţ nu merg încă la şcoală. In prezent se depun eforturi în scopul creerii, pe lîngă primăriile locale, a unor fonduri speciale pentru susţinerea învătămîntului care prevad alocarea unui procent din veniturile lor pentru întreţinerea copiilor din păturile nevaforizate.

Valentin Untura a declarat pentru postul nostru de radio că 40 % din numarul celor neşcolarizati îi reprezintă copiii repetenţi. Ministerul Educaţiei şi Stiintei a elaborat deja un nou regulament despre promovare şi absolvire: „După exemplul mai multor ţări europene ar trebui să scoatem noţiunea asta de repetent, deci, copilul să fie promovat cu acea situaţie pe care o obţine in timpul anului scolar”.

Deficienţele din sistemul de instruire primara si gimnazială şi liceală se răsfrîng ulterior asupra calităţii admiterii în învăţămîntul superior din republica şi de peste hotare. Un bilant al admiterii in 99 a fost făcut în cadrul şedinţei de marti a consiliului colegial al ministerului educaţiei si stiintei.

Potrivit ministrului Gremaschi, numarul studenţilor înmatriculati in baza comenzii de stat a constituit în 1999, 3 500 de persoane. Gremalschi speră ca în 2000 numărul studenţilor cu burse de stat să nu fie mai mic, deşi, proiectul de buget e încă în discuţie. Rugat de noi să se refere la concluziile principale ale matriculării în 1999, Gremalschi a subliniat, între altele, insuficienţa de doritori la unele specializări cu finanţare de la bugetul de stat, cum ar fi limba si literuatura rusă, pedagogia muzicală, geografia, pe lingă concursul exagerat de 3, 6 , 9 şi mai multe persoane la un loc pentru specializările din domeniul economiei, dreptului şi jurnalismului. Procedînd la unele facilităţi pentru minorităţile naţionale, a apreciat ministrul, s-a facut exces de zel în defavoarea vorbitorilor de limbă romană. Astfel, în raport cu cererile depuse, numarul de candidati alolingvi înmatriculaţi a depăşit cu 20 la suta pe cel al băştinaşilor.

Lipsa promovării unei politici de orientare profesională adecvată a făcut ca la unele specializări din cele 39 de colegii numarul de locuri să îl depăşească pe cel al doritorilor. Pentru anul 2000-2001, la decizia universităţilor, numarul probelor de admitere nu poate fi majorat. Institutiile de stat si cele particulare vor activa în baza aceluiaşi regulament. Anatol Gremalschi ne-a declarat: „Trebuie să pornim de la faptul ca într-o societate modernă contează cunoştinţele nu prezenţa sau absenţa unui act de studiu, care, uneori este pur formal. Nu putem substitui cunoştinţele prin taxa de şcolarizare”.

De la Chişinau, Andrei Porubin, REL.
XS
SM
MD
LG