Ca in tot ce face Uniunea Europeana, politica sa fata de Balcani a fost in acelasi timp foarte criticata si foarte laudata. Unele critici au fost cat se poate de intemeiate. Asa se face ca vreme de aproape un deceniu politica Europei fata de Balcani a fost definita de o agentie fantoma, astazi disparuta, care se numea Pactul de Solidaritate pentru Europa de Sud Est, o agentie situata in Bruxelles si ai carei functionari, extrem de bine platiti, nu au facut altceva decat sa organizeze o serie de vagi conferinte despre viitorul regiunii.
In paralel cu asta, tarile Uniunii, neobisnuite cu o situatie atat de complicata cum e cea din Balcani, au cautat sa carpeasca in functie de nevoile imediate, trimitand administratori in Bosnia, sau unitati de politie in Kosovo. Niciuna din marile capitale europene nu a facut insa presiuni asupra Greciei, membra in Uniune, pentru a o obliga sa-si ridice embargoul economic si politic impus Macedoniei, fosta republica iugoslava, saraca si fragilizata, si care a trecut deja printr-un scurt razboi civil.
Situatia s-a schimbat abia dupâ primirea in Uniune a Bulgariei si Romaniei, ceea ce a avut ca rezultat ca fostele republici iugoslave si Albania sa fie acum inconjurate de tari ale Uniunii. Deodata, Balcanii au aparut geografic ca fiind in Uniune. Cu exceptia Sloveniei, care este deja membra din 2004, si cea a Croatiei care isi negociaza acum aderarea, celelalte tari din Balcanii de Vest nu au insa nicio perspectiva de aderare in viitorul apropiat. Criza economica i-a facut pe europeni foarte reticenti in fata perspectivei de a primi noi tari sarace. Macedoniei i s-a recunoscut, e drept, statutul de candidat, insa aderarea ei ramane la fel de incerta ca si cea a Turciei.
Saptamana aceasta, Comisia Europeana si-a publicat rapoartele anuale in legatura cu progresele realizate de tarile din Balcani, rapoarte in care au fost subliniate atat ameliorarile cat si neajunsurile. Nimeni nu mai este insa astazi dispus sa refaca gesturile din ultimii ani, cand au fost cooptate in Uniune tari in mod vizibil nepregatite, in ideea ca odata inauntru ele vor putea fi ajutate sa se democratizeze. Asa au ajuns sa adere Romania si Bulgaria, aderare care, in conditiile de astazi, nu ar mai fi posibila.
In paralel cu asta, tarile Uniunii, neobisnuite cu o situatie atat de complicata cum e cea din Balcani, au cautat sa carpeasca in functie de nevoile imediate, trimitand administratori in Bosnia, sau unitati de politie in Kosovo. Niciuna din marile capitale europene nu a facut insa presiuni asupra Greciei, membra in Uniune, pentru a o obliga sa-si ridice embargoul economic si politic impus Macedoniei, fosta republica iugoslava, saraca si fragilizata, si care a trecut deja printr-un scurt razboi civil.
Situatia s-a schimbat abia dupâ primirea in Uniune a Bulgariei si Romaniei, ceea ce a avut ca rezultat ca fostele republici iugoslave si Albania sa fie acum inconjurate de tari ale Uniunii. Deodata, Balcanii au aparut geografic ca fiind in Uniune. Cu exceptia Sloveniei, care este deja membra din 2004, si cea a Croatiei care isi negociaza acum aderarea, celelalte tari din Balcanii de Vest nu au insa nicio perspectiva de aderare in viitorul apropiat. Criza economica i-a facut pe europeni foarte reticenti in fata perspectivei de a primi noi tari sarace. Macedoniei i s-a recunoscut, e drept, statutul de candidat, insa aderarea ei ramane la fel de incerta ca si cea a Turciei.
Saptamana aceasta, Comisia Europeana si-a publicat rapoartele anuale in legatura cu progresele realizate de tarile din Balcani, rapoarte in care au fost subliniate atat ameliorarile cat si neajunsurile. Nimeni nu mai este insa astazi dispus sa refaca gesturile din ultimii ani, cand au fost cooptate in Uniune tari in mod vizibil nepregatite, in ideea ca odata inauntru ele vor putea fi ajutate sa se democratizeze. Asa au ajuns sa adere Romania si Bulgaria, aderare care, in conditiile de astazi, nu ar mai fi posibila.
