Linkuri accesibilitate

Temeri legate de politica de resetare a relaţiilor cu Rusia


Vaclav Havel
Vaclav Havel

La Forumul 2000 de la Praga, reprezentanţi est-europeni critică agresivitatea mascată a Moscovei

Conferinţa anuală de la Praga Forum 2000, creată de fostul preşedinte ceh Vaclav Havel, şi-a încheiat astăzi lucrările la Praga. Într-o relatare de la faţa locului, corespondenta noastră Claire Bigg constată că mulţi participanţi de vază au folosit prilejul pentru a atrage atenţia asupra a ceea ce consideră a fi politica tot mai agresivă a Rusiei.

Conferinţa Forum 2000 n-a fost niciodata un prilej de laude la adresa Kremlinului. Dar anul acesta, scrie Claire Bigg, criticile au fost parcă mai sonore decât oricând. Sandra Kalniete, o europarlamentară din Letonia, a declarat că faţă de epoca sovietică, Moscova şi-a schimbat doar mijloacele de a face presiuni asupra ţărilor din estul Europei, folosind acum pârghia energetică şi încercînd să divizeze structurile euroatlantice, pe diferite teme.

Referindu-se la schimbarea planului american antirachetă, Kalniete, ca şi mulţi alţi vorbitori, şi-a exprimat temerea că noua administraţie de la Washington ar abandona Europa Centrală şi de Răsărit. Doamna Kalniete se numără, ca şi patronul conferinţei de la Praga, Vaclav Havel, printre semnatarii unei recente scrisori în care est-europenii cer preşedintelui Obama să nu arate prea multă blândeţe în dialogul cu Kremlinul, mai ales când vine vorba de soarta foştilor sateliţi ai Moscovei.

Luînd cuvântul la Praga, Vaclav Havel a pus din nou sub semnul întrebării eficienţa şi moralitatea unor compromisuri globale, de felul celor pe care pare dispusă să le facă noua administraţie de la Washington. Vaclav Havel a spus că dacă preşedintele Obama nu-l primeşte pe liderul exilat tibetan Dalai Lama decât după ce el, Obama, va vizita Beijingul, asta va fi un compromis. Poate un compromis mic, nevinovat, logic şi neobservat, a spus Havel, întrebîndu-se însă retoric dacă marile compromisuri, cele fatale, nu-şi au oare rădăcinile tocmai în asemenea compromisuri mărunte şi „logice”.

Conferinţa de la Praga a coincis cu vizita în Rusia a Secretarului de stat american Hillary Clinton, care s-a declarat la Moscova „mulţumită” de aşa-numita „resetare” a relaţiilor americano-ruse.

În mod paradoxal, scrie corespondenta noastră Claire Bigg, aici la Praga, luările de cuvânt cele mai puţin critice la adresa Kremlinului au venit din partea unui reprezentant al opoziţiei ruse, Grigori Iavlinski. El a deplâns starea proastă a drepturilor omului şi democraţiei în Rusia, dar a adăugat că politica dură a Occidentului faţă de Rusia post-sovietică n-a dat până acum rezultate. Iavlinski a arătat cu degetul în primul rând la ceea ce a numit lipsa de consecvenţă a Uniunii Europene în legăturile cu Moscova.

Pe viitor, a recomandat el, europenii pot ajuta Rusia cel mai bine prin exemplul propriu. Europenii ar trebui să demonstreze Rusiei că ei înşişi aplică valorile pe care le predică altora, a spus Iavlinski, într-o posibilă aluzie la soarta rusofonilor din ţările baltice, şi într-o trimitere ceva mai clară la lipsa de unitate a europenilor când vine vorba de sprijinirea Statelor Unite în probleme globale, de la criza economică la conflictul din Afganistan.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG