Toată lumea e de acord că marea surpriză a premiilor Nobel din anul acesta a fost premiul pentru pace decernat preşedintelui Statelor Unite Barack Obama. Cei care au luat decizia săptămâna trecută au explicat-o marți, în premieră, pentru agenţia Associated Press. De la Praga, Mircea Ţicudean.
AP scrie că membrii comitetului norvegian Nobel, care acordă an de an premiul pentru pace, şi-au apărat „viguros” alegerea de anul acesta, în persoana preşedintelui american Barack Obama, după ce anunţul de săptămâna trecută a declanşat controverse în lumea întreagă. Comitetul Nobel norvegian, diferit de cel care acordă în Suedia toate celelalte premii Nobel, este alcătuit din cinci membri. Patru au răspuns întrebărilor agenţiei AP şi au spus din capul locului că se aşteptau la controverse.
Preşedintele comitetului, care este şi noul secretar-general al Consiliului Europei şi se numeşte Thorbjoern Jagland, a spus că Obama merita premiul şi a subliniat că preşedintele american a făcut deja destule ca să-l merite. Tocmai aceasta a fost pentru mulţi marea supriză a premiului, notează AP. Anume, că Obama l-a primit înainte de a avea timp să schimbe prea mult lumea. Şi mai mult, numirea la premiul Nobel se face în februarie, în fiecare an, or la acea dată Obama nici nu apucase să se instaleze ca lumea la Casa Albă. Jagland spune însă că mulţi lideri din lumea întreagă au reacţionat pozitiv la premierea lui Obama, şi că criticile vin exclusiv din partea adversarilor săi politici de la Washington şi din partea presei.
Jagland a insistat în interviul cu AP că în alegerea premiantului a ţinut cont exact de dorinţa fondatorului premiului, industriaşul suedez Alfred Nobel: „El a lăsat cu limbă de moarte ca premiul să fie decernat celui care a făcut cel mai mult pentru pace în anul care se încheie. Or, cine poate spune că a făcut mai mult pentru pace decât Obama?”, s-a întrebat, retoric, Jagland.
AP aminteşte că vinerea trecută, când a anunţat laureatul, comitetul Nobel norvegian a spus că premiul poate fi văzut ca un fel de vot de încredere timpuriu acordat lui Obama. Comitetul Nobel a lăudat totodată schimbarea de atmosferă în politica internaţională aduse de chemările lui Obama la pace şi dialog, ca şi schimbarea planului iniţial al apărării antirachetă în Europa, soldată cu o reacţie mai calmă a Rusiei.
Cu toate acestea, scrie AP, nici cei mai înveteraţi chibiţi ai premiului Nobel pentru pace nu se aşteptau la Obama. Iar la Washington, criticii săi republicani nu au făcut economie de sarcasm. Michael Steele, preşedintele Comitetului Naţional Republican, a spus că decizia arată cât de „lipsit de sens a ajuns Premiul Nobel pentru pace”.
Unul din membrii comitetului Nobel, Inger Marie Ytterhorn, a declarat AP că preşedintele Obama n-a primit ştirea cu prea multă bucurie. „L-am privit la televiyor, a spus Ytterhorn... când a confirmat că va primi premiul şi va veni în Norvegia, dar nu mi s-a părut prea fericit”. AP notează că reacţia verbală a preşedintelui Obama a fost una de mare modestie. El a spus că nu vede în distincţie o recunoaştere a meritelor sale, ci o nouă afirmare a rolului Americii de a păstra vii aspiraţiile multor oameni din lumea întreagă.
AP scrie că membrii comitetului norvegian Nobel, care acordă an de an premiul pentru pace, şi-au apărat „viguros” alegerea de anul acesta, în persoana preşedintelui american Barack Obama, după ce anunţul de săptămâna trecută a declanşat controverse în lumea întreagă. Comitetul Nobel norvegian, diferit de cel care acordă în Suedia toate celelalte premii Nobel, este alcătuit din cinci membri. Patru au răspuns întrebărilor agenţiei AP şi au spus din capul locului că se aşteptau la controverse.
Preşedintele comitetului, care este şi noul secretar-general al Consiliului Europei şi se numeşte Thorbjoern Jagland, a spus că Obama merita premiul şi a subliniat că preşedintele american a făcut deja destule ca să-l merite. Tocmai aceasta a fost pentru mulţi marea supriză a premiului, notează AP. Anume, că Obama l-a primit înainte de a avea timp să schimbe prea mult lumea. Şi mai mult, numirea la premiul Nobel se face în februarie, în fiecare an, or la acea dată Obama nici nu apucase să se instaleze ca lumea la Casa Albă. Jagland spune însă că mulţi lideri din lumea întreagă au reacţionat pozitiv la premierea lui Obama, şi că criticile vin exclusiv din partea adversarilor săi politici de la Washington şi din partea presei.
Jagland a insistat în interviul cu AP că în alegerea premiantului a ţinut cont exact de dorinţa fondatorului premiului, industriaşul suedez Alfred Nobel: „El a lăsat cu limbă de moarte ca premiul să fie decernat celui care a făcut cel mai mult pentru pace în anul care se încheie. Or, cine poate spune că a făcut mai mult pentru pace decât Obama?”, s-a întrebat, retoric, Jagland.
AP aminteşte că vinerea trecută, când a anunţat laureatul, comitetul Nobel norvegian a spus că premiul poate fi văzut ca un fel de vot de încredere timpuriu acordat lui Obama. Comitetul Nobel a lăudat totodată schimbarea de atmosferă în politica internaţională aduse de chemările lui Obama la pace şi dialog, ca şi schimbarea planului iniţial al apărării antirachetă în Europa, soldată cu o reacţie mai calmă a Rusiei.
Cu toate acestea, scrie AP, nici cei mai înveteraţi chibiţi ai premiului Nobel pentru pace nu se aşteptau la Obama. Iar la Washington, criticii săi republicani nu au făcut economie de sarcasm. Michael Steele, preşedintele Comitetului Naţional Republican, a spus că decizia arată cât de „lipsit de sens a ajuns Premiul Nobel pentru pace”.
Unul din membrii comitetului Nobel, Inger Marie Ytterhorn, a declarat AP că preşedintele Obama n-a primit ştirea cu prea multă bucurie. „L-am privit la televiyor, a spus Ytterhorn... când a confirmat că va primi premiul şi va veni în Norvegia, dar nu mi s-a părut prea fericit”. AP notează că reacţia verbală a preşedintelui Obama a fost una de mare modestie. El a spus că nu vede în distincţie o recunoaştere a meritelor sale, ci o nouă afirmare a rolului Americii de a păstra vii aspiraţiile multor oameni din lumea întreagă.
