Linkuri accesibilitate

Cum sună adevărul


Extraordinară intervenţia lui Serghei Kovalev, în timpul dezbaterilor organizate de Comisia pentru Drepturile Omului a Parlamentului European. Kovalev, un veteran ireductibil al libertăţii, a vorbit clar şi pătrunzător despre domnia abuzului de stat în Rusia. Prezenţa lui Kovalev a fost şocantă, pentru o audienţă obşnuită cu eufemismul diplomatic şi, mai ales, cu somnolenţa sistematizată la orice contact cu temele ruseşti.

Fundamental, Kovalev a descris în propoziţii definitive, starea politică de fapt a "regimului Putin", prin care Kovalev înţelege, desigur, perioada de conducere directă a lui Putin şi posteritatea mascată dar la fel de directă a aceluiaşi conducător. Crimele regimului Putin sînt incontestabile - a spus Kovalev, în faţa unui auditoriu, care nu şi-a pus niciodată problema în aceşti termeni. Violența criminală de stat rusă nu e o fabricaţie sau o ipoteză neverificată ci o realitate. Asasinatatul politic a făcut zeci de victime printre jurnalişti, fără ca un singur făptaş să fie depistat, anchetat şi condamanat.

Al doilea punct de bază din intervenţia lui Kovalelv: nu îi credeţi pe oficialii ruşi! De ce? Pentru că mint! Politicienii ruşi ştiu că pot minţi fără să rişte nimic. Toţi cunosc prea bine voinţa elitelor politice europene care se roagă, aproape, să primească, cît mai rapid, ultima versiunea rusească a minicunii de stat. Ruşii ştiu că europenii vor să fie minţiţi, europenii ştiu că ruşii ştiu şi, în acest fel, ipocrizia circualră face legea.

O altă remarcă devastatoare a lui Kovalev: în ciuda decorului electoral oficial, Putin şi Medvedev nu au fost nicodată aleşi cu adevărat, în mod liber. Alegerile organizate de "regimul Putin" sînt exerciţii interne de rutină ale regimului Putin.

"Petrolul?" - a întrebat, la un moment, dat Kovalev. "Puneţi-i să-l bea!" - a exclamat Serghei Kovalev. Rusia trebuie să găsească un cumpărător pentru petrolul şi gazele pe care le foloseşte cu efecte politice paralizante în Europa Occidentală. În lipsa clientului vest-european şi în ciuda sugestiilor (plasate periodic în presa vestică) despre coada de clienţi chino-indieni, adevărul e că Rusia ar resimţi prima şocul. La fel de adevărat e că Europa de vest nu mai are nici măcar voinţa de a-şi imagina o asemenea situaţie. Asta, deşi - a reamintit Kovalev - în 1973, Europa a rezistat cu succes boicotului petrolier arab.

Audierile au continuat cu mărturii şi dosare de caz referitoare la abatorul de ziarişti care continuă să decimeze minuscula presă autonomă rusă, fără cel mai mic suspin al "comunităţii internaţionale". Într-adevăr, drama lui Kovalev şi a altor oameni de curaj din rezistenţa civcă rusă e chiar libertatea. Regimul Putin o invocă, majoritatea europeană o salută şi, din acest cumul de falsuri, rezultă imunitatea deplină a crimei în zodia democraţiei ruse.

Kovalev a trebuit, desigur, să suporte, în încheierea reuniunii, discursuri euro-spîne despre "progresele" înregistrate de Rusia. Cîţiva reprezentanţi ai Comisiei Europene au repetat clişeul de serviciu ("necesitatea dialogului") şi au lansat, chiar, o noutate în materie: acţiunile pozitive concrete ale autorităţilor ruse. Exemplul celebrat în faţa lui Kovalev: o nouă unitate de luptă a Ministerului de Interne rus, specializată în acţiunile împotriva grupurilor neonaziste. Kovalev a plecat fără comentarii.

Traian Ungureanu

Fost parlamentar european (2009 – 2019), din partea PD-L (Partidul Democrat Liberal, apropiat președintelui Traina Băsescu) și ulterior a PNL (Partidul Național Liberal).

Jurnalist în România, între 1983-1988, Traian Ungureanu a lucrat la BBC, redacția pentru România, între 1989 – 2003. După care a devenit colaboratorul extern al Europei Libere, unde a scris despre politica din România și Europa, a ținut o cronică sportivă iar după ce a devenit europarlamentar, o cronică europeană. Semnează un blog politic și în fiecare vineri, un Jurnal de corespondent de la Londra.

Opiniile autorului nu reprezintă, neapărat, punctul de vedere al radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG