Astăzi urmează să fie publicat la Bruxelles un raport pe tema cauzelor războiului ruso-georgian, de la care a trecut mai bine de un an. În ultimele săptămâni, documentul, chiar înainte de a fi cunoscut, a stârnit dispute. Detalii are Mircea Ţicudean.
Raportul a fost comandat de Comisia Europeană unei comisii independente, condusă de parlamentara Heidi Tagliavini, din Elveţia. Un diplomat de la Uniunea Europeană i-a declarat corespondentului nostru Europei Libere Ahto Lobjakas că documentul va „împărţi” vina pentru conflictul ruso-georgian între ambele părţi, fără să acuze exclusiv Moscova sau Tbilisi.
Înainte însă ca raportul să devină cât de cât cunoscut la Bruxelles, unii au spus că el va acuza mai ales Georgia. Mai precis, pe preşedintele Mihail Saakaşvili, care ar fi acţionat nechibzuit când a încercat anul trecut să reia prin forţă controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud.
Corespondentul nostru la Bruxelles ne-a mai spus că raportul a fost comandat de europeni în decembrie anul trecut, când amintirea războiului era proaspătă, iar necesitatea unei asemenea cercetări părea evidentă. Acum, însă, europenii preferă să încurajeze Rusia şi Georgia să continue contactele directe şi nu mai sunt chiar aşa de curioşi să afle cine a tras primul foc.
Mai mult, la atâta timp de la conflict, faptele sunt în general cunoscute, aşa cum ne-a declarat Peter Semneby, emisar special al Uniunii Europene pentru zona Caucazului. Emisarul european a spus că de anul trecut şi până acum au apărut o sumedenie de studii şi rapoarte despre conflict, aşa că nu trebuie să ne aşteptăm de la raportul Tagliavini date care să schimbe radical tabloul general a ceea ce cunoaştem deja. Peter Semneby ne-a mai spus că în zilele următoare, stimulate de publicarea raportului, Georgia şi Rusia vor relua probabil retorica acuzaţiilor reciproce.
Corespondentul nostru Ahto Lobjakas ne-a spus că în raportul Tagliavini va fi reconfirmată probabil viziunea occidentală asupra celor întâmplate anul trecut. Anume, că Georgia a reacţionat impulsiv la un şir de provocări ruseşti, ceea ce a încurajat Mocova să folosească la rândul ei exces de forţă pentru a respinge ofensiva georgiană din Osetia de Sud.
Săptămâna trecută, mai mulţi intelectuali europeni, anticipînd lansarea, astăzi, a raportului, au adresat UE o scrisoare deschisă în care cer ca Georgia să fie sprijinită, în ciuda greutăţii politice mai mari a Rusiei. Semnatarii, în frunte cu fostul preşedinte ceh Vaclav Havel, cer Europei să nu permită Rusiei să construiască un nou zid al Berlinului prin inima Georgiei, tocmai acum, când se împlinesc 20 de ani de când adevăratul zid al Berlinului a căzut.
Raportul a fost comandat de Comisia Europeană unei comisii independente, condusă de parlamentara Heidi Tagliavini, din Elveţia. Un diplomat de la Uniunea Europeană i-a declarat corespondentului nostru Europei Libere Ahto Lobjakas că documentul va „împărţi” vina pentru conflictul ruso-georgian între ambele părţi, fără să acuze exclusiv Moscova sau Tbilisi.
Înainte însă ca raportul să devină cât de cât cunoscut la Bruxelles, unii au spus că el va acuza mai ales Georgia. Mai precis, pe preşedintele Mihail Saakaşvili, care ar fi acţionat nechibzuit când a încercat anul trecut să reia prin forţă controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud.
Corespondentul nostru la Bruxelles ne-a mai spus că raportul a fost comandat de europeni în decembrie anul trecut, când amintirea războiului era proaspătă, iar necesitatea unei asemenea cercetări părea evidentă. Acum, însă, europenii preferă să încurajeze Rusia şi Georgia să continue contactele directe şi nu mai sunt chiar aşa de curioşi să afle cine a tras primul foc.
Mai mult, la atâta timp de la conflict, faptele sunt în general cunoscute, aşa cum ne-a declarat Peter Semneby, emisar special al Uniunii Europene pentru zona Caucazului. Emisarul european a spus că de anul trecut şi până acum au apărut o sumedenie de studii şi rapoarte despre conflict, aşa că nu trebuie să ne aşteptăm de la raportul Tagliavini date care să schimbe radical tabloul general a ceea ce cunoaştem deja. Peter Semneby ne-a mai spus că în zilele următoare, stimulate de publicarea raportului, Georgia şi Rusia vor relua probabil retorica acuzaţiilor reciproce.
Corespondentul nostru Ahto Lobjakas ne-a spus că în raportul Tagliavini va fi reconfirmată probabil viziunea occidentală asupra celor întâmplate anul trecut. Anume, că Georgia a reacţionat impulsiv la un şir de provocări ruseşti, ceea ce a încurajat Mocova să folosească la rândul ei exces de forţă pentru a respinge ofensiva georgiană din Osetia de Sud.
Săptămâna trecută, mai mulţi intelectuali europeni, anticipînd lansarea, astăzi, a raportului, au adresat UE o scrisoare deschisă în care cer ca Georgia să fie sprijinită, în ciuda greutăţii politice mai mari a Rusiei. Semnatarii, în frunte cu fostul preşedinte ceh Vaclav Havel, cer Europei să nu permită Rusiei să construiască un nou zid al Berlinului prin inima Georgiei, tocmai acum, când se împlinesc 20 de ani de când adevăratul zid al Berlinului a căzut.
