Linkuri accesibilitate

Rusia ar putea ajuta financiar R. Moldova împreună cu Occidentul


Sediul Băncii Mondiale de la Washington
Sediul Băncii Mondiale de la Washington

Interviu cu Melanie Marlett, manager de ţară al Băncii Mondiale pentru R. Moldova

Europa Liberă: Când şi de unde vor veni banii pentru Moldova?

Melanie Marlett: Aşa cum probabil ştiţi, Moldova trece de câteva luni printr-o tranziţie politică. Sperăm ca în câteva zile să existe un nou guvern care să poată invita echipa FMI în Moldova, pentru negocierea unui acord. Odată ce va exista un acord cu FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi alţi donatori vor putea înţelege mai bine situaţia din ţară, vor şti care este adâncimea deficitului de finanţare şi vor socoti cu ce pot contribui.

Europa Liberă: Moldovei i s-a promis în primăvară un împrumut rusesc de 500 de milioane de dolari. Aceşti bani fac parte din aranjamentul internaţional pe care tocmai l-aţi descris? Se poate Rusia aşeza la masa de discuţii şi coopera cu ceilalţi creditori?

Melanie Marlett: Tocmai m-am întors de la Moscova, unde am avut discuţii bune cu autorităţile ruse. Ele aşteapta ca lucrurile să se aşeze în albie în Moldova, să se instaleze un nou guvern. Iar noi am vrea să-i invităm şi pe ruşi la o şedinţă de grup consultativ, odată ce vom avea un asemenea grup, ca să vadă, împreună cu ceilalţi donatori, ce ar putea oferi Moldovei.

Europa Liberă: Aţi discutat despre asta cu guvernanţii ruşi?

Melanie Marlett: A fost o întâlnire generală cu unii colegi de-ai mei de la Banca Mondială din alte ţări din CSI, unde am căutat să înţelegem care este programul de ajutoare pentru străinătate din partea Rusiei. Nu am stabilit detalii, am vrut doar să aflăm cum văd ruşii lucrurile şi am înţeles că ei aşteaptă ca în Moldova lucrurile să se stabilizeze, înainte de a hotărî cum vor proceda în continuare. Dar, cum spuneam, vrem să-i invităm la discuţii cu ceilalţi donatori.

Europa Liberă: Cum vi se pare ce se întâmplă acum pe scena politică din Moldova – ca un lucru bun, sau rău pentru economie?

Melanie Marlett: Stabilizarea politică este un lucru foarte bun, pentru că permite noului guvern să preia frâiele situaţiei economice din ţară, să comunice cu comunitatea internaţională, să evalueze situaţia şi să afle, inclusiv cooperînd cu noi, care este soluţia cea mai bună pentru ieşirea din actuala criză.

Europa Liberă: Dacă Moldova primeşte din străinătate banii de care are acum atâta nevoie, la ce trebuie să se aştepte moldoveanul de rând?

Melanie Marlett: Ceea ce încercăm să facem noi este să protejăm segmentele cele mai vulnerabile ale populaţiei, cele care resimt cel mai mult criza. Recent, am efectuat un studiu împreună cu Naţiunile Unite, cu UNDP, cu UNICEF şi cu Organizaţia Internaţională a Migraţiei. Concluzia este că moldovenii cei mai afectaţi sunt cei care trăiesc din propria producţie agricolă. Această populaţie rurală foarte vulnerabilă este segmentul social spre care vom încerca să ne dirijăm eventuala asistenţă socială, ca să-i uşurăm suferinţa.

Europa Liberă: Fostul preşedinte Voronin a spus zilele trecute că partidul său va ajuta noua putere să aleagă şeful statului dacă noul guvern promite să mărească în continuare salariile şi pensiile. Este o cerere realistă?

Melanie Marlett: Eu cred că noul guvern se va găsi într-o situaţie foarte dificilă, când va încerca să rezolve un dezechilibru fiscal care trebuie reparat. Vor trebui să vadă care sunt încasările la buget, care sunt cheltuielile şi apoi să încerce acea reechilibrare fiscală în cel mai bun mod posibil… Nu va fi uşor. Ştiţi, multe ţări încearcă să împace şi una, şi cealaltă… Nu ştiu, sper doar ca toate partidele politice implicate să stea de vorbă şi să găsească o abordare comună. E clar că va fi nevoie de un consens larg în rândul puterii şi în societate despre cum poate fi rezolvată situaţia actuală. Şi este important ca societatea să fie cooptată, să fie informată despre gravitatea situaţiei, să i se explice de ce noul guvern va fi nevoit să ia anumite măsuri.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG