Linkuri accesibilitate

Politica la zi văzută de pe portaluri și bloguri


Cum în căsuţa noastră poştală astăzi nu avem nici un ziar, am deschis paginile on-line ale portalurilor media.

www.azi.md inserează o amplă analiză despre „Instabilitatea politică din 2009 şi stafiile vechii guvernări”, semnată de Igor Munteanu, directorul executiv al Institutului Viitorul. Igor Munteanu constată că „R. Moldova a trecut în anul 2009 prin două valuri succesive de alegeri generale, care au pus capăt hegemoniei partidului unic (PCRM) și regimului unipersonal şi nedemocratic al lui Voronin. Ca și Slovacia după Meciar, - remarcă semnatarul, - R. Moldova va parcurge în următoarele luni o tranziție rapidă, dar dureroasă, de eliberare de sechelele, handicapurile și presiunile vechiului regim”.

Deşi comuniştii au cea mai numeroasă fracțiune în Parlament, Igor Munteanu e de părere că PCRM va rămîne izolat, pentru că acesta este preţul pentru tactica pe care a ales-o: de a se confunda cu statul şi de a-şi ridica propria sa ideologie la rang de ideologie de stat. „PCRM cheamă la o coaliţie largă, dar îşi doreşte de fapt puterea absolută, înțelegând prin sintagma„opoziţiei constructive” o cale de a-și prelungi monopolul asupra puterii de stat și supraviețuirea intereselor oligarhice care-l definesc cel mai bine”, scrie Igor Munteanu, menţionînd că „dramatismul relaţiilor dintre partidele din AIE şi PCRM se explică prin lipsa voinţei (din partea comuniştilor) de a accepta ideea transferului de putere către alternativa liberal-democratică”.

În continuarea materialului său de pe www.azi.md, Igor Munteanu spune că ar exista cel puţin 6 variante de rezolvare a crizei politice din Moldova şi în cele ce urmează face o analiză detaliată a fiecăreia dintre aceste variante.

Subiectul alegerilor anticipate îl abordează şi analistul politic Nicu Popescu, de la Londra, într-unul din ultimele comentarii de pe blogul său (http://npopescu.yam.ro). Nicu Popescu e de părere că „Moldova intr-adevar poate intra intr-un cerc vicios, in care un parlament dupa altul este dizolvat din cauza incapacitatii de a alege un presedinte cu 61 de voturi – lucru extrem de dificil in conditiile unui sistem politic atat de polarizat ca in Moldova”.

Teoretic, spune analistul politic, „acest prag de 61 de voturi a fost instaurat pentru a contribui la o alegere consensuala al presedintelui, in care nici un partid nu ar putea monopoliza intreaga putere in stat”, insa acest prag de 61 de voturi, „in loc sa devina pilonul unei culturi politice consensuale, a devenit pilonul unui sistem politic determinat fie de instabilitate, fie devine un element cheie care incurajeaza coruptia politica”.

În opinia lui Nicu Popescu, există două soluţii: să se revină la alegerea directa al preşedintelui de către cetăţeni sau soluţia ca Moldova să devină o republică de deplin parlamentară, în care împuternicirile preşedintelui să fie limitate, iar rolul principal să-i revină primului ministru, aşa cum e în Germania, Italia sau Estonia.

Şi tot pe blogul său, un alt analist politic, Denis Cenuşă (http://cenusadi.wordpress.com) se întreabă dacă Republica Moldova se va alătura tendinţelor europene de dezaprobare a trecutului sovietic, tendinţe ce se manifestă pe fundalul unei adevărate obsesii a autorităţilor ruse pentru păstrarea intactă a istoriei sovietice, o obsesie ce s-a acutizat după “revoluţiile colorate” din 2003-2004.
XS
SM
MD
LG