Au evitat atacurile directe, au fost obiectivi, au fost politicoşi şi nu s-au dat în spectacol. Cam aşa s-ar putea rezuma duelul televizat al celor doi candidaţi la funcţia de cancelar al Germaniei. Este vorba despre Angela Merkel, preşedinta Uniunii Creştin-Democrate (CDU), în prezent şefa guvernului federal, şi Frank-Walter Steinmeier, candidatul Partidului Social-Democrat (SPD), în prezent vicecancelar şi ministru de externe al Germaniei.
În duelul difuzat concomitent de patru canale de televiziune înaintea alegerilor legislative din 27 septembrie, cei doi au evitat atacurile directe, lăsînd impresia că ar fi mai degrabă parteneri decît adversari. Din cauza aceasta dezbaterea de 90 de minute a semănat mai mult cu un duet, decît cu un duel propriu zis - precum a declarat o persoană într-un reportaj al canalului public ARD, realizat imediat după terminarea acestui show politic.
Cei doi politicieni, care sunt parteneri în cadrul unei mari coaliţii de guvernămînt, nu au exclus posibilitatea continuării acestei alianţe. Şi se pare că ultimele sondaje le dau dreptate. Din punct de vedere aritmetic, nici creştin-democraţii şi nici social-democraţii nu ar obţine voturi suficiente pentru a forma singuri noul guvern. Dar Angela Merkel s-a pronunţat pentru o viitoare alianţă cu liberalii.
Social-democraţii ar putea forma un guvern împreună cu ecologiştii dacă s-ar alia cu postcomunştii din aşa zisul Partid al Stîngii. O alianţă de acest fel, însă a fost exclusă din start. Aşa că, după toate probabilităţile, după 27 septembrie executivul german ar putea fi din nou unul format din creştin-democraţi şi social-democraţi.
În linii mari, programele propuse de Merkel şi Steinmeier nu prezintă diferenţe prea însemnate, aşa că atmosfera discuţiei a fost dominată de consens şi nu neapărat de confruntare. Amîndoi vor programe în vederea depăşirii crizei actuale, amîndoi vor să stabilizeze piaţa muncii şi să reducă şomajul, amîndoi vor retragerea treptată a trupelor din Afganistan.
Totuşi s-au putut remarca şi diferenţele între programele celor doi. Steinimeier a pledat pentru introducerea unui salar minim pe economie, ceea ce Merkel respinge.
Steinmeier vrea să închidă treptat uzinele atomo-electrice, Merkel vrea prelungirea termenului de funcţionare a unor astfel de uzine.
Păreri divergente s-au ivit şi la capitolele politică fiscală şi finanţe.
Merkel a susţinut necesititatea reducerii impozitelor după alegeri.
Steinmeier a arătat că aceasta este imposibil pe fundalul uriaşei datorii publice şi a scăderii creşterii economice.
În duelul difuzat concomitent de patru canale de televiziune înaintea alegerilor legislative din 27 septembrie, cei doi au evitat atacurile directe, lăsînd impresia că ar fi mai degrabă parteneri decît adversari. Din cauza aceasta dezbaterea de 90 de minute a semănat mai mult cu un duet, decît cu un duel propriu zis - precum a declarat o persoană într-un reportaj al canalului public ARD, realizat imediat după terminarea acestui show politic.
Cei doi politicieni, care sunt parteneri în cadrul unei mari coaliţii de guvernămînt, nu au exclus posibilitatea continuării acestei alianţe. Şi se pare că ultimele sondaje le dau dreptate. Din punct de vedere aritmetic, nici creştin-democraţii şi nici social-democraţii nu ar obţine voturi suficiente pentru a forma singuri noul guvern. Dar Angela Merkel s-a pronunţat pentru o viitoare alianţă cu liberalii.
Social-democraţii ar putea forma un guvern împreună cu ecologiştii dacă s-ar alia cu postcomunştii din aşa zisul Partid al Stîngii. O alianţă de acest fel, însă a fost exclusă din start. Aşa că, după toate probabilităţile, după 27 septembrie executivul german ar putea fi din nou unul format din creştin-democraţi şi social-democraţi.
În linii mari, programele propuse de Merkel şi Steinmeier nu prezintă diferenţe prea însemnate, aşa că atmosfera discuţiei a fost dominată de consens şi nu neapărat de confruntare. Amîndoi vor programe în vederea depăşirii crizei actuale, amîndoi vor să stabilizeze piaţa muncii şi să reducă şomajul, amîndoi vor retragerea treptată a trupelor din Afganistan.
Totuşi s-au putut remarca şi diferenţele între programele celor doi. Steinimeier a pledat pentru introducerea unui salar minim pe economie, ceea ce Merkel respinge.
Steinmeier vrea să închidă treptat uzinele atomo-electrice, Merkel vrea prelungirea termenului de funcţionare a unor astfel de uzine.
Păreri divergente s-au ivit şi la capitolele politică fiscală şi finanţe.
Merkel a susţinut necesititatea reducerii impozitelor după alegeri.
Steinmeier a arătat că aceasta este imposibil pe fundalul uriaşei datorii publice şi a scăderii creşterii economice.
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w100_r1.jpg)
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w66_r1.jpg)
