Kremlinul l-a transformat într-o armă din arsenalul său propagandistic. Duma de Stat i-a dat dreptul de a revizui şi amenda de unul singur legislaţia. Este un participant activ la dezbaterile politice despre educaţie, ideologie şi despre interpretarea istoriei. La numai o jumătate de an de când a fost întronat, Patriarhul Kirill a devenit o forţă de temut în politica Rusiei. Corespondentul EL Brian Whitmore se întreabă acum dacă Kirill ar putea transforma conducerea bicefală a Rusiei într-un triumvirat. O relatare tradusă şi sintetizată de Mircea Ţicudean.
Când a vizitat cel mai mare şantier naval al Rusiei, luna trecută, Patriarhul Kirill a fost primit cu onoruri militare. În timp ce fanfara cânta la Şantierul Nordic din Severodvinsk, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse trecea în revistă garda de onoare, înainte de a vizita un submarin cu propulsie nucleară şi de a dărui echipajului o icoană a Maicii Domnului. „Să nu vă fie ruşine să mergeţi la biserică şi să-i învăţaţi creştinismul ortodox pe copiii voştri”, le-a spus soldaţilor Kirill, adăugînd că astfel, Rusia va avea ce apăra cu armele sale atomice.
Chiar dacă unii se întreabă ce legătură este între spiritualitatea creştină şi arsenalele nucleare, nimeni nu se îndoieşte că Patriarhul Kirill a devenit un actor important pe scena politică de la Moscova, la numai şase luni de când l-a înlocuit pe răposatul Alexei al Doilea.
Boris Falikov, profesor de studii religioase la o universitate moscovită, spune că noul patriarh a venit în fruntea Bisericii hotărât să nu se mărginească la cele bisericeşti. Profesorul rus spune că Patriarhul este foarte energic şi se consideră nu doar o personalitate religioasă, ci un personaj multilateral, care poate să joace un rol important şi în afacerile laice. „Încă de la întronare", spune Falikov, "Kirill s-a implicat intens atât în problemele Bisericii, cât şi în politică”.
Rolul politic al lui Kirill, scrie corespondentul EL Brian Whitmore, s-a văzut limpede cu ocazia vizitei lui în Ucraina, unde a căutat să unifice ortodoxia locală într-o singură biserică, loială Moscovei. Mulţi observatori au notat că vizita lui Kirill a avut loc la puţin timp după călătoria la Kiev a vicepreşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, şi că într-un interviu televizat Kirill i-a implorat pe ucrainieni să nu sacrifice frăţia ortodoxă cu Rusia prin apropierea prea mare de Europa – o aluzie transparentă la cererea Ucrainei de aderare la NATO.
Părintele Igor Iaţîv, secretar de presă al Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, a spus Europei Libere că Patriarhul Kirill s-a purtat în Ucraina mai mult ca un om politic rus, care vrea să apere sfere de influenţă. Părintele Iaţîv spune că vizita lui Kirill n-a fost pastorală, ci politică, şi că unele din remarcile Patriarhului despre cele două popoare care nu pot fi despărţite i-au făcut pe unii să se întrebe dacă şeful bisericii ruse a aflat că Ucraina este un stat independent.
Patriarhul Kirill, scrie corespondentul nostru Brian Whitmore, nu face însă întotdeauna politica Kremlinului, chiar dacă îşi exprimă uneori părerile diferite prin intermediul unor subordonaţi, mai degrabă decât cu propria voce. Într-un interviu recent din presa rusă, Arhiepiscopul Ilarion, un consilier de frunte al Patriarhului, l-a numit pe liderul sovietic Iosif Visarionovici Stalin „un monstru spiritualmente deformat”, „comparabil cu Hitler” şi care „a lansat un genocid împotriva propriului popor”.
Ascensiunea lui Kirill pe scena publică rusă i-a făcut pe unii să se întrebe dacă el nu-i va concura prin influenţă pe cei doi lideri principali ai ţării: preşedintele Dmitrii Medvedev şi premierul Vladimir Putin. Profesorul Boris Falikov, deşi recunoaşte puterea crescîndă a Patriarhului, se declară sceptic că el se va ridica la un asemenea nivel. Expertul moscovit nu crede că Rusia va fi condusă de vreun triumvirat, dar adaugă că Patriarhul Kirill caută să mărească rolul bisericii nu doar în societate ci şi în politică.
Când a vizitat cel mai mare şantier naval al Rusiei, luna trecută, Patriarhul Kirill a fost primit cu onoruri militare. În timp ce fanfara cânta la Şantierul Nordic din Severodvinsk, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse trecea în revistă garda de onoare, înainte de a vizita un submarin cu propulsie nucleară şi de a dărui echipajului o icoană a Maicii Domnului. „Să nu vă fie ruşine să mergeţi la biserică şi să-i învăţaţi creştinismul ortodox pe copiii voştri”, le-a spus soldaţilor Kirill, adăugînd că astfel, Rusia va avea ce apăra cu armele sale atomice.
Chiar dacă unii se întreabă ce legătură este între spiritualitatea creştină şi arsenalele nucleare, nimeni nu se îndoieşte că Patriarhul Kirill a devenit un actor important pe scena politică de la Moscova, la numai şase luni de când l-a înlocuit pe răposatul Alexei al Doilea.
Boris Falikov, profesor de studii religioase la o universitate moscovită, spune că noul patriarh a venit în fruntea Bisericii hotărât să nu se mărginească la cele bisericeşti. Profesorul rus spune că Patriarhul este foarte energic şi se consideră nu doar o personalitate religioasă, ci un personaj multilateral, care poate să joace un rol important şi în afacerile laice. „Încă de la întronare", spune Falikov, "Kirill s-a implicat intens atât în problemele Bisericii, cât şi în politică”.
Rolul politic al lui Kirill, scrie corespondentul EL Brian Whitmore, s-a văzut limpede cu ocazia vizitei lui în Ucraina, unde a căutat să unifice ortodoxia locală într-o singură biserică, loială Moscovei. Mulţi observatori au notat că vizita lui Kirill a avut loc la puţin timp după călătoria la Kiev a vicepreşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, şi că într-un interviu televizat Kirill i-a implorat pe ucrainieni să nu sacrifice frăţia ortodoxă cu Rusia prin apropierea prea mare de Europa – o aluzie transparentă la cererea Ucrainei de aderare la NATO.
Părintele Igor Iaţîv, secretar de presă al Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, a spus Europei Libere că Patriarhul Kirill s-a purtat în Ucraina mai mult ca un om politic rus, care vrea să apere sfere de influenţă. Părintele Iaţîv spune că vizita lui Kirill n-a fost pastorală, ci politică, şi că unele din remarcile Patriarhului despre cele două popoare care nu pot fi despărţite i-au făcut pe unii să se întrebe dacă şeful bisericii ruse a aflat că Ucraina este un stat independent.
Patriarhul Kirill, scrie corespondentul nostru Brian Whitmore, nu face însă întotdeauna politica Kremlinului, chiar dacă îşi exprimă uneori părerile diferite prin intermediul unor subordonaţi, mai degrabă decât cu propria voce. Într-un interviu recent din presa rusă, Arhiepiscopul Ilarion, un consilier de frunte al Patriarhului, l-a numit pe liderul sovietic Iosif Visarionovici Stalin „un monstru spiritualmente deformat”, „comparabil cu Hitler” şi care „a lansat un genocid împotriva propriului popor”.
Ascensiunea lui Kirill pe scena publică rusă i-a făcut pe unii să se întrebe dacă el nu-i va concura prin influenţă pe cei doi lideri principali ai ţării: preşedintele Dmitrii Medvedev şi premierul Vladimir Putin. Profesorul Boris Falikov, deşi recunoaşte puterea crescîndă a Patriarhului, se declară sceptic că el se va ridica la un asemenea nivel. Expertul moscovit nu crede că Rusia va fi condusă de vreun triumvirat, dar adaugă că Patriarhul Kirill caută să mărească rolul bisericii nu doar în societate ci şi în politică.
