Un document elaborat de Ministerul Educaţiei ce stabileşte lista de subiecte pentru profesorii de istorie care va trebui predată în şcoli în acest an de învăţământ a stârnit critici dure din partea Asociaţiei Istoricilor. Viorica Zaharia:
Câţiva membri ai Asociaţiei istoricilor din Moldova au arătat azi jurnaliştilor, la o conferinţă de presă, un document despre care au spus că este un supliment la curricula şcolară la istorie, elaborat şi împărţit profesorilor din şcoli de Ministerul Educaţiei. Asemenea suplimente sunt elaborate în fiecare an, însă ce i-a deranjat pe istorici acum este faptul că din lista de teme recomandate lipsesc subiecte importante in opinia lor, iar altele ar fi formulate vădit tendenţios.
Doctorul în istorie Gheorghe Palade vede în document o nouă încercare a guvernării comuniste de a falsifica istoria şi a căuta în mod fals rădăcini ale statalităţii Republicii Moldova încă în antichitate: „După evenimentele de la 7 aprilie au urmat de la Minister o serie de controale în şcoli şi catedre. Motivul era unu şi el a fost spus într-o scriasoare de la 20 aprilie a lui Victor Stepaniuc către premierul Greceanâi că e puţină statalitate în şcoli şi e mult românism care trebuie stârpit.”
Astfel îşi explică istoricii apariţia noilor recomandări de la Ministerul Educaţiei, numai că se merge prea departe, spun ei, încât s-ar ajunge chiar la justificarea crimelor comunismului. Igor Caşu: „Lipsesc orice teme legate de aspectul represiv al regimului sovietic. Nu se vorbeşte nici de foametea din republica autonomă sovietică socialistă moldovenească la începutul anilor 30, nu este abordată absolut deloc marea teroare din 37-38, în urma căreia în republica autonomă au fost executate peste 5 mii de persoane. Nu este nici un cuvânt despre pactul Molotov-Ribbentrop, despre deportările din 40-41, despre foametea din 46-47, despre deportările din 49 şi 51.”
Gheorghe Palade are şi el o listă: „Lipseşte Unirea de la 1859 ca temă şi în urma unirii - formarea statului roman modern şi mai lipseşte tema Marea Unire de la 1918 şi apoi sunt un şir de erori la perioada interbelică.”
Şi la bibliografia recomandată de Ministerul Educaţiei istoricii au obiecţii. Preşedintele Asociaţiei Istoricilor, Sergiu Musteaţă enumeră câteva site-uri recomandate şi lucrări considerate ştiinţifice: „www.auditorium.ru – foarte important pentru ştiinţa istorică, sau statistic.md, bine, mai este şi site-ul Uniunii Europene şi al ONU, dar în rest mai nimic ce se referă nemijlocit la istorie. Cel mai interesant este că specialist la istoria antică este anunţată lucrarea lui Stepaniuc – statalitatea poporului moldovenesc. Nimeni nu contest statalitatea R. Moldova, degeaba Stepaniuc si compania ne numesc antistatalişti. Noi trebuie să spunem foarte clar – R. Moldova, ca stat pe harta Europei, îşi are începutul în anul 1991. Nu trebuie de învechit statalitatea acestui stat şi să ne căutăm o continuitate a statalităţii de la Ştefan cel Mare sau din preistorie.”
În toată după amiaza zilei de azi, după conferinţa istoricilor, am căutat o reacţie la Ministerul Educaţiei. Nu e nimeni care să vă dea un răspuns, ni s-a spus din anticamera ministrului: „Nu sunteţi singura care aţi sunt şi chiar nu vă pot ajuta, doar poate peste o oră când va reveni doamna ministru.” Mai târziu ni s-a spus acelaşi lucru, după care la telefonul ministerului nu a mai răspuns nimeni. Vom continua în zilele următoare să aflăm reacţia Ministerului educaţiei la obiecţiile Asociaţiilor Istoricilor.
Câţiva membri ai Asociaţiei istoricilor din Moldova au arătat azi jurnaliştilor, la o conferinţă de presă, un document despre care au spus că este un supliment la curricula şcolară la istorie, elaborat şi împărţit profesorilor din şcoli de Ministerul Educaţiei. Asemenea suplimente sunt elaborate în fiecare an, însă ce i-a deranjat pe istorici acum este faptul că din lista de teme recomandate lipsesc subiecte importante in opinia lor, iar altele ar fi formulate vădit tendenţios.
Doctorul în istorie Gheorghe Palade vede în document o nouă încercare a guvernării comuniste de a falsifica istoria şi a căuta în mod fals rădăcini ale statalităţii Republicii Moldova încă în antichitate: „După evenimentele de la 7 aprilie au urmat de la Minister o serie de controale în şcoli şi catedre. Motivul era unu şi el a fost spus într-o scriasoare de la 20 aprilie a lui Victor Stepaniuc către premierul Greceanâi că e puţină statalitate în şcoli şi e mult românism care trebuie stârpit.”
Astfel îşi explică istoricii apariţia noilor recomandări de la Ministerul Educaţiei, numai că se merge prea departe, spun ei, încât s-ar ajunge chiar la justificarea crimelor comunismului. Igor Caşu: „Lipsesc orice teme legate de aspectul represiv al regimului sovietic. Nu se vorbeşte nici de foametea din republica autonomă sovietică socialistă moldovenească la începutul anilor 30, nu este abordată absolut deloc marea teroare din 37-38, în urma căreia în republica autonomă au fost executate peste 5 mii de persoane. Nu este nici un cuvânt despre pactul Molotov-Ribbentrop, despre deportările din 40-41, despre foametea din 46-47, despre deportările din 49 şi 51.”
Gheorghe Palade are şi el o listă: „Lipseşte Unirea de la 1859 ca temă şi în urma unirii - formarea statului roman modern şi mai lipseşte tema Marea Unire de la 1918 şi apoi sunt un şir de erori la perioada interbelică.”
Şi la bibliografia recomandată de Ministerul Educaţiei istoricii au obiecţii. Preşedintele Asociaţiei Istoricilor, Sergiu Musteaţă enumeră câteva site-uri recomandate şi lucrări considerate ştiinţifice: „www.auditorium.ru – foarte important pentru ştiinţa istorică, sau statistic.md, bine, mai este şi site-ul Uniunii Europene şi al ONU, dar în rest mai nimic ce se referă nemijlocit la istorie. Cel mai interesant este că specialist la istoria antică este anunţată lucrarea lui Stepaniuc – statalitatea poporului moldovenesc. Nimeni nu contest statalitatea R. Moldova, degeaba Stepaniuc si compania ne numesc antistatalişti. Noi trebuie să spunem foarte clar – R. Moldova, ca stat pe harta Europei, îşi are începutul în anul 1991. Nu trebuie de învechit statalitatea acestui stat şi să ne căutăm o continuitate a statalităţii de la Ştefan cel Mare sau din preistorie.”
În toată după amiaza zilei de azi, după conferinţa istoricilor, am căutat o reacţie la Ministerul Educaţiei. Nu e nimeni care să vă dea un răspuns, ni s-a spus din anticamera ministrului: „Nu sunteţi singura care aţi sunt şi chiar nu vă pot ajuta, doar poate peste o oră când va reveni doamna ministru.” Mai târziu ni s-a spus acelaşi lucru, după care la telefonul ministerului nu a mai răspuns nimeni. Vom continua în zilele următoare să aflăm reacţia Ministerului educaţiei la obiecţiile Asociaţiilor Istoricilor.
