Apicultorii moldoveni speră să poată relua exportul mierii în ţările Uniunii Europene până la sfârşitul anului, după o pauză de peste un an. Ministerul Agriculturii a depus la Uniunea Europeană un raport despre măsurile luate pentru îmbunătăţirea calităţii mierii moldoveneşti şi speră să primească în următoarele două luni un răspuns pozitiv al direcţiei europene pentru sănătate şi protecţia consumatorilor. Uniunea Europeană a oprit importurile în iunie 2008, când a descoperit în mierea moldovenească reziduuri de antibiotice, utilizate de apicultori la tratarea familiilor de albine. Are amănunte Diana Răileanu:
În aşteptarea deschiderii pieţei Uniunii Europene, apicultorii din Moldova trec treptat la metodele europene de producere a mierii, renunţând la cele sovietice. „Am trecut la stupii noi, vopsiţi cu ulei de in, fagure bio, nu folosim preparate chimice, ambalajul ne străduim să-l schimbăm, totul să fie de inox, ori plastic alimentar”, îmi povesteşte Victor Glarghi, un prisăcar din raionul Ungheni. El recunoaşte că noile metode sunt mai costisitoare decât cele tradiţionale şi că ar fi în pierdere faţă de albinarii care nu se conformează cerinţelor europene: „La momentul de faţă eu merg la un nivel cu dânsul. Cum e la dânsul 60, la mine e acelaşi preţ, da eu nu pot să-l conving pe fiecare om că la mine e bio. Dar eu ştiu că atunci când se va deschide piaţa europeană şi am să am certificatul la mână, eu atunci am să ies şi am să fiu cu mulţi paşi înaintea lui”.
Vitalie Popa, un alt apicultor, spune că deşi se conformează cerinţelor UE, este totuşi nemulţumit de acestea, numindu-le birocratice: „Sunt ca un prag ca apicultorul – producătorul de rând să nu-şi permită astfel de investiţii şi totodată Uniunea Europeană îşi protejează piaţa, au producătorii lor”. Apicultorii spun că nu ar avea nevoie de piaţa europeană, dacă oamenii ar consuma cel puţin o jumătate de kg de miere pe an.
Ştefan Condratiuc, preşedintele Asociaţiei Apicultorilor, susţine că în 2008, la testarea mierii în laborator, nu au fost respectate normele de culegere a probelor. Ca rezultat, 30 la sută din probe indicau reziduu de antibiotice. Asta a dus la sistarea importurilor de miere de către Uniunea Europeană: „Pe când anul trecut s-a întreprins aceeaşi monitorizare dar s-a prelevat conform normelor sanitar-veterinare probele, s-a efectuat analiza şi doar 3 la sută nu erau conforme. Cea ce dă dovadă că practic nu este nimic, nici un reziduu”.
Testele la miere efectuate recent, îl fac să creadă pe Ştefan Condratiuc că livrările către piaţa UE ar putea fi reluate deja la începutul anului viitor.
Republica Moldova beneficiază de un regim preferenţial la exportul în Uniunea Europeană, dar nu reuşeşte să-l valorifice, ne-a spus expertul în agricultură Viorel Chivriga. Spre exemplu, potrivit lui, anul trecut Moldova a reuşit să acopere cu exporturi numai cotele la vin şi zahăr: „La celelalte produse şi ele sunt multe, aceste cote nu au fost valorificate complet. Calitatea în cele mai multe cazuri nu este aceea cu care poţi pătrunde pe piaţa din occident. E o piaţă enormă, aici sunt foarte puţini producători agricoli care pot pătrunde pe această piaţă”.
Viorel Chivriga este de părere că statul ar trebui să susţină producătorii locali, indiferent de ramura în care activează aceştia. Mai ales că anul trecut R. Moldova a realizat o tristă persormanţă, dintr-o ţară agricolă ce exporta produse alimentare, Moldova s-a transformat într-un stat dependent de importul acestor produse.
În aşteptarea deschiderii pieţei Uniunii Europene, apicultorii din Moldova trec treptat la metodele europene de producere a mierii, renunţând la cele sovietice. „Am trecut la stupii noi, vopsiţi cu ulei de in, fagure bio, nu folosim preparate chimice, ambalajul ne străduim să-l schimbăm, totul să fie de inox, ori plastic alimentar”, îmi povesteşte Victor Glarghi, un prisăcar din raionul Ungheni. El recunoaşte că noile metode sunt mai costisitoare decât cele tradiţionale şi că ar fi în pierdere faţă de albinarii care nu se conformează cerinţelor europene: „La momentul de faţă eu merg la un nivel cu dânsul. Cum e la dânsul 60, la mine e acelaşi preţ, da eu nu pot să-l conving pe fiecare om că la mine e bio. Dar eu ştiu că atunci când se va deschide piaţa europeană şi am să am certificatul la mână, eu atunci am să ies şi am să fiu cu mulţi paşi înaintea lui”.
Vitalie Popa, un alt apicultor, spune că deşi se conformează cerinţelor UE, este totuşi nemulţumit de acestea, numindu-le birocratice: „Sunt ca un prag ca apicultorul – producătorul de rând să nu-şi permită astfel de investiţii şi totodată Uniunea Europeană îşi protejează piaţa, au producătorii lor”. Apicultorii spun că nu ar avea nevoie de piaţa europeană, dacă oamenii ar consuma cel puţin o jumătate de kg de miere pe an.
Ştefan Condratiuc, preşedintele Asociaţiei Apicultorilor, susţine că în 2008, la testarea mierii în laborator, nu au fost respectate normele de culegere a probelor. Ca rezultat, 30 la sută din probe indicau reziduu de antibiotice. Asta a dus la sistarea importurilor de miere de către Uniunea Europeană: „Pe când anul trecut s-a întreprins aceeaşi monitorizare dar s-a prelevat conform normelor sanitar-veterinare probele, s-a efectuat analiza şi doar 3 la sută nu erau conforme. Cea ce dă dovadă că practic nu este nimic, nici un reziduu”.
Testele la miere efectuate recent, îl fac să creadă pe Ştefan Condratiuc că livrările către piaţa UE ar putea fi reluate deja la începutul anului viitor.
Republica Moldova beneficiază de un regim preferenţial la exportul în Uniunea Europeană, dar nu reuşeşte să-l valorifice, ne-a spus expertul în agricultură Viorel Chivriga. Spre exemplu, potrivit lui, anul trecut Moldova a reuşit să acopere cu exporturi numai cotele la vin şi zahăr: „La celelalte produse şi ele sunt multe, aceste cote nu au fost valorificate complet. Calitatea în cele mai multe cazuri nu este aceea cu care poţi pătrunde pe piaţa din occident. E o piaţă enormă, aici sunt foarte puţini producători agricoli care pot pătrunde pe această piaţă”.
Viorel Chivriga este de părere că statul ar trebui să susţină producătorii locali, indiferent de ramura în care activează aceştia. Mai ales că anul trecut R. Moldova a realizat o tristă persormanţă, dintr-o ţară agricolă ce exporta produse alimentare, Moldova s-a transformat într-un stat dependent de importul acestor produse.
