Una din cele mai amuzante situaţii pentru călătorul sosit dintr-un mare oraş european la Bruxelles e ordinea de mărime. Bruxelles e un oraş dens şi compact, nu un semicontinent care pozează în oraş. Distanţele sînt modeste dar belgienii vorbesc despre ele cu respect de explorator. Dacă ai apucat să faci bătături prin Paris sau să termini un roman în metroul londonez, pretenţiile sincere ale belgienilor sînt amuzante.
Cînd îţi explică unde e cutare cartier, de pildă Saint Giles, bunul locuitor al Bruxelles-ului îşi pune mîna streaşină la ochi şi te avertizează că ai de făcut o călătorie planetară. Dar Saint Gilles e la două staţii de metrou de centru iar staţiile de metrou din Bruxelles sînt echivalentul unui peron mai lung la Londra sau Paris. 10-15 minute cu autobuzul sau cu maşina trec drept golgote urbane.
În Anglia, e puţin altfel: 10-15 minute întîrziere la o călătorie de o oră şi jumătate cu trenul sînt o bagatelă ( cuvîntul e franţuzesc dar nu e bine integrat la Bruxelles). După o zi două de plimbări, vizitatorul va înţelege că orice e practic vecin cu orice, la Bruxelles. N-am văzut nici o figură decepţionată printre parlamentarii francezi sau englezi. Toţi au înţeles că, la Bruxelles, au scăpat de turismul intra-urban şi se plimbă suspect de mult prin oraş. Dreptul de a ajunge dintr-un punct în altul e mult mai accesibil la Btruxelles decît la Paris sau Londra. În sfîrşit, reacţia parlamentarilor români-bucureşteni e foarte specială: un amestec de uşurare şi uimire. Se poate circula orizontal cu maşina prin centrul Bruxelles-ului!
Cînd îţi explică unde e cutare cartier, de pildă Saint Giles, bunul locuitor al Bruxelles-ului îşi pune mîna streaşină la ochi şi te avertizează că ai de făcut o călătorie planetară. Dar Saint Gilles e la două staţii de metrou de centru iar staţiile de metrou din Bruxelles sînt echivalentul unui peron mai lung la Londra sau Paris. 10-15 minute cu autobuzul sau cu maşina trec drept golgote urbane.
În Anglia, e puţin altfel: 10-15 minute întîrziere la o călătorie de o oră şi jumătate cu trenul sînt o bagatelă ( cuvîntul e franţuzesc dar nu e bine integrat la Bruxelles). După o zi două de plimbări, vizitatorul va înţelege că orice e practic vecin cu orice, la Bruxelles. N-am văzut nici o figură decepţionată printre parlamentarii francezi sau englezi. Toţi au înţeles că, la Bruxelles, au scăpat de turismul intra-urban şi se plimbă suspect de mult prin oraş. Dreptul de a ajunge dintr-un punct în altul e mult mai accesibil la Btruxelles decît la Paris sau Londra. În sfîrşit, reacţia parlamentarilor români-bucureşteni e foarte specială: un amestec de uşurare şi uimire. Se poate circula orizontal cu maşina prin centrul Bruxelles-ului!