Linkuri accesibilitate

70 de ani de la pactul Molotov-Ribbentrop: ruşii nu ştiu şi nici nu sînt interesaţi de faptele istorice


Ministrul de externe sovietic Vyacheslav Molotov la Berlin în 1940
Ministrul de externe sovietic Vyacheslav Molotov la Berlin în 1940

Mediile de informare ruse tind să justifice pactul încheiat în 1939

Pe măsură ce se apropie aniversarea a 70 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop – Molotov, televiziunile de stat din Rusia şi ziarele împing în faţă o versiune a istoriei care spune că acest pact este o extensie logică a negocierilor pan-europene care au precedat declanşarea celui de-al doilea război mondial în 1939.

Astăzi mulţi dintre ruşii de rînd se împart în două tabere: unii care sprijină acordul cu Germania nazistă, şi alţii care nu ştiu de protocolul secret de împărţire a Europei de Est între URSS şi Germania hitleristă, scrie corespondnetul „Europei Libere” la Moscova, Kevin O’Flynn.

Kevin O’Flynn observă că istoria e un subiect controversat în Rusia şi aniversarea celor 70 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop – Molotov nu face excepţie. Pactul de neagresiune semnat la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov şi omologul său german Joachim von Ribbentrop conţinea un protocol secret care împărţea Europa de Nord şi de Est între sfere de influenţă nazistă şi sovietică. Pentru baltici, polonezi şi alte naţiuni europene, aniversarea e amară, pentru că destinele a milioane de oameni au fost sortite peste noapte la decenii de dominaţie sovietică.

La Moscova însă, pactul e văzut diferit. Mulţi moscoviţi spun că el a fost necesar pentru ca Uniunea Sovietică să cîştige timp pentru a se pregăti pentru confruntarea armată inevitabilă cu Hitler. Mai puţini moscoviţi însă au habar de protocolul secret, a cărui existenţă oficialităţile sovietice au refuzat s-o recunoască pînă în 1989. Şi chiar cei care ştiu – ca Alexei, care e în vîrstă de 32 de ani – au puţină simpatie pentru popoarele prinse la mijloc: „E o greşeală ca balticii să creadă că noi sîntem invadatorii. Erau o ţară săracă pe care noi am ridicat-o din nimic. Nu poţi să-i iei în serios”

Resentimentele cu privire la pact şi la protocolul său secret sînt încă vii în fosta sferă de influenţă sovietică în special în Estonia, Letonia şi Lituania, ale căror relaţii cu Moscova au devenite din ce în ce mai antagoniste în ultimii ani.

Sondajele de opinie arată că jumătate din ruşi n-au aflat încă de protocolul secret. Potrivit unui sondaj realizat de cenrul Levada de la Moscova în luna iulie, 61 la sută dintre ruşi nu ştiu că trupele sovietice au invadat Polonia în septembrie 1939. În opinia lui Denis Volkov de la centrul Levada, aceste cifre arată o tendinţă a ruşilor de a ignora capitolele mai sumbre ale trecutului lor sovietic: „Principala problemă pe care o scot la lumină aceste date e că ruşii nu ştiu şi nici nu sînt interesaţi de faptele istorice”

Pe măsură ce aniversarea celor 70 de ani se apropie, la televiziunile din Rusia se promovează o imagine pozitivă a pactului, descris ca o manevră raţională a liderilor sovietici, care nu doreau decît o amînare a conflictului cu Germania. Recent, la un jurnal de ştiri s-a difuzat un reportaj în care se spunea că pactul Ribbentrop-Molotov e similar cu acordul la care s-a ajuns în 1938 la Conferinţa de la Muenchen, cînd Franţa şi Marea Britanie i-au oferit lui Hitler anexarea unei părţi a Cehoslovaciei.

Săptămîna asta mai mulţi istorici de la serviciul rus de informaţii externe au lansat o carte în care pactul Ribbentrop Molotov este apărat. Unul din autori, generalul Soţkov, a declarat pentru „Komsomolskaia Pravda” că Moscova nu avea cum să amîne altfel războiul şi că guvernele baltice au invitat, de fapt, la vremea aceea trupele sovietice în ţările lor. Ce n-a spus Soţkov e că regimurile pro-sovietice au fost instalate cu forţa în acele ţări înainte ca acea invitaţie să fie făcută.

În ultimii ani, oficialităţile de la Kremlin au ordonat o „curăţare” a istoriei naţionale, prin revizuirea textelor academice şi prin folosirea presei şi a sărbătorilor de stat pentru glorificarea chiar şi a evenimentelor dubioase din istoria Rusiei, scrie corespondentul „Europei Libere” la Moscova Kevin O’Flynn
.
  • 16x9 Image

    Lucian Ştefănescu

    Lucian ȘTEFĂNESCU (născut la Cluj în 1959), ziarist, corespondent la Biroul RFE/RL de la București (din 1991) și apoi redactor în Serviciul românesc al Europei Libere de la Praga.

XS
SM
MD
LG