Deutsche Presseagentur, Agenţia Germană de Presă, cunoscută sub denumirea prescurtată „dpa“, a împlinit 60 de ani.
Agenţia a fost înfiinţată pe 18 august 1949, la Goslar, reunind practic mai multe agenţii de presă, existente pe vremea aceea în zonele de ocupaţie occidentale, cea americană, cea franceză şi cea engleză. Modelul pentru acestă agenţie ara cea americană, Associated Press (AP).
Înfiinţarea agenţiei de presă făcea parte din programul de reeducare, iniţiat de puterile aliate după prăbuşirea dictaturii naziste, în mai 1945.
În perioada nazistă presa era supusă controlului total din partea autorităţilor şi avea ca sarcină principală răspîndirea propagandei regimului. Ziariştii care au început în 1949 să lucreze la dpa, care-şi avea redacţia centrală la Hamburg, doreau să facă un jurnalism independent de interese economice şi politice. Obiectivitatea şi verificarea veridicităţii unor ştiri se aflau în atenţia permanentă a agenţiei de presă.
În pofida acestui fapt, au avut loc şi la dpa cîteva „accidente“ jurnalistice, adică au fost răspîndite ştiri neverificate. Într-un articol dedicat aniversării agenţiei s-a amintit de o întîmplare, să-i zicem astăzi: hazlie, din anul 1964. În Uniunea Sovietică perioada reformistului Nikita Sergheevici Hruşciov, iniţiatorul aşa numitului „dezgheţ“, se apropia de sfîrşit. În cursul unor convorbiri oficiale, la care participase Hruşciov, a început să circule pe telex ştirea că şeful partidului şi guvernului sovietic ar fi încetat din viaţă. Un telex cu această ştire a ajuns şi la postul de radio Westdeutscher Rundfunk (WDR). Un redactor de acolo a trimis ştirea la dpa, cu rugămintea, ca agenţia să confirme sau să infirme ceea ce, chipurile, ar fi anunţat agenţia de ştiri, TASS. Cel care a luat în primire depeşa nu a mai aşteptat să vadă şi finalul mesajului telex de la WDR, punînd în circulaţie textul că Hruşciov a murit. Ştirea a intrat imediat pe flux. N-a durat însă decît 10 minute pînă ce jurnaliştii de la dpa şi-au dat seama că au răspîndit o ştire falsă. A urmat imediat rectficarea.
Astfel de incidente nedorite, totuşi, nu au afectat seriozitatea agenţiei dpa care astăzi publică aproximativ 800 de ştiri pe zi. Aceste ştiri sunt redactate de corespondenţi care se află în principalele oraşe ale lumii. Pe lîngă ştiri în limba germană, dpa-ul mai produce, în prezent, ştiri în limbile engleză, spaniolă, arabă şi turcă.
Agenţia a fost înfiinţată pe 18 august 1949, la Goslar, reunind practic mai multe agenţii de presă, existente pe vremea aceea în zonele de ocupaţie occidentale, cea americană, cea franceză şi cea engleză. Modelul pentru acestă agenţie ara cea americană, Associated Press (AP).
Înfiinţarea agenţiei de presă făcea parte din programul de reeducare, iniţiat de puterile aliate după prăbuşirea dictaturii naziste, în mai 1945.
În perioada nazistă presa era supusă controlului total din partea autorităţilor şi avea ca sarcină principală răspîndirea propagandei regimului. Ziariştii care au început în 1949 să lucreze la dpa, care-şi avea redacţia centrală la Hamburg, doreau să facă un jurnalism independent de interese economice şi politice. Obiectivitatea şi verificarea veridicităţii unor ştiri se aflau în atenţia permanentă a agenţiei de presă.
În pofida acestui fapt, au avut loc şi la dpa cîteva „accidente“ jurnalistice, adică au fost răspîndite ştiri neverificate. Într-un articol dedicat aniversării agenţiei s-a amintit de o întîmplare, să-i zicem astăzi: hazlie, din anul 1964. În Uniunea Sovietică perioada reformistului Nikita Sergheevici Hruşciov, iniţiatorul aşa numitului „dezgheţ“, se apropia de sfîrşit. În cursul unor convorbiri oficiale, la care participase Hruşciov, a început să circule pe telex ştirea că şeful partidului şi guvernului sovietic ar fi încetat din viaţă. Un telex cu această ştire a ajuns şi la postul de radio Westdeutscher Rundfunk (WDR). Un redactor de acolo a trimis ştirea la dpa, cu rugămintea, ca agenţia să confirme sau să infirme ceea ce, chipurile, ar fi anunţat agenţia de ştiri, TASS. Cel care a luat în primire depeşa nu a mai aşteptat să vadă şi finalul mesajului telex de la WDR, punînd în circulaţie textul că Hruşciov a murit. Ştirea a intrat imediat pe flux. N-a durat însă decît 10 minute pînă ce jurnaliştii de la dpa şi-au dat seama că au răspîndit o ştire falsă. A urmat imediat rectficarea.
Astfel de incidente nedorite, totuşi, nu au afectat seriozitatea agenţiei dpa care astăzi publică aproximativ 800 de ştiri pe zi. Aceste ştiri sunt redactate de corespondenţi care se află în principalele oraşe ale lumii. Pe lîngă ştiri în limba germană, dpa-ul mai produce, în prezent, ştiri în limbile engleză, spaniolă, arabă şi turcă.
