Aproape anual, învăţământul din România este reformat iar 2009 nu face exceptie. Nimeni nu poate contesta justetea unei remarci de genul “şcoala românească nu-şi poate permite să fie producătoare de şomeri pe bandă rulantă “, facută astăzi de preşedintele Traian Basescu. Dar in discutie sunt 3 pachete complexe de reforme care ar urma sa fie adoptate, fulger, in Parlament in septembrie. De la Bucureşti relatează Sabina Fati.
„Daca vrem sa reformam sistemul de invatamint romanesc acum este momentul, daca vrem sa il cirpim vom mai discuta 10 ani”. Avertismentul apartine presedintelui Traian Basescu in disputa dintre cele doua partide de guvernamint care au viziuni diferite despre felul in care trebuie modificat sistemul educational romanesc.
Socialistii prefera ca deobicei conservarea sistemului printr-o schimbare blinda, in vreme ce democrat-liberalii si-au asumat proiectul prezidential care presupune o reforma radicala. In vreme ce socialistii romani prefera mentinerea conducerilor colective din universitati, democrat-liberalii militeaza pentru conduceri manageriale, cu raspunderi si contracte de eficienta. In vreme ce socialistii vor finantari suta la suta de stat, democrat liberalii mizeaza doar pe o finantare partiala de la stat, calculata printr-o ecuatie a costului mediu per student, la care se adauga taxe individuale platite de studenti si programe colaterale prin care universitatile sa atraga fonduri. Proiectele pentru reformarea educatiei romanesti pornesc de la scoala generala si ajung pina la sistemul masteratelor si doctoratelor, atingind inclusiv problemele morale din universitatile romanesti, adesea dominate de clanuri familiale. Si in acest domeniu socialistii sint mai indulgenti si interzic doar rudelor de gradul I sa ocupe simultan functii de conducere, lasind ca restul incompatibilitatilor sa fie stabilite de fiecare universtate in parte. Democrat-liberalii ar vrea insa ca rudele apropiate pina la gradul III sa nu poata detine functii de conducere la aceeasi universitate si sa nu poata fi incadrate la aceeasi catedra.
Dincolo de aceste contradictii cele doua partide aflate la guvernare nu s-au inteles asupra formei prin care ar trebui adoptat acest pachet de legi. Presedintele Traian Basescu, lider informal al democrat-liberalilor militeaza pentru asumarea guvernamentala a noilor legi privind educatia, dar socialistii ar vrea o temporizare, sustinind ca e nevoie de dezbatere. Seful statului roman pare insa de neinduplecat si spune ca “educaţia reprezinta un domeniu strategic al României, care trebuie reformat acum”. Presedintele Basescu stie din experienta ca oricit de buna ar fi, o lege ajunsa in parlamentul Romaniei, nu poate fi adoptata mai devreme de un an, iar textul final al al legii nu mai seamana cu cel initial. Rostul dezbaterii democratice are efecte perverse in legislativul romanesc.
„Daca vrem sa reformam sistemul de invatamint romanesc acum este momentul, daca vrem sa il cirpim vom mai discuta 10 ani”. Avertismentul apartine presedintelui Traian Basescu in disputa dintre cele doua partide de guvernamint care au viziuni diferite despre felul in care trebuie modificat sistemul educational romanesc.
Socialistii prefera ca deobicei conservarea sistemului printr-o schimbare blinda, in vreme ce democrat-liberalii si-au asumat proiectul prezidential care presupune o reforma radicala. In vreme ce socialistii romani prefera mentinerea conducerilor colective din universitati, democrat-liberalii militeaza pentru conduceri manageriale, cu raspunderi si contracte de eficienta. In vreme ce socialistii vor finantari suta la suta de stat, democrat liberalii mizeaza doar pe o finantare partiala de la stat, calculata printr-o ecuatie a costului mediu per student, la care se adauga taxe individuale platite de studenti si programe colaterale prin care universitatile sa atraga fonduri. Proiectele pentru reformarea educatiei romanesti pornesc de la scoala generala si ajung pina la sistemul masteratelor si doctoratelor, atingind inclusiv problemele morale din universitatile romanesti, adesea dominate de clanuri familiale. Si in acest domeniu socialistii sint mai indulgenti si interzic doar rudelor de gradul I sa ocupe simultan functii de conducere, lasind ca restul incompatibilitatilor sa fie stabilite de fiecare universtate in parte. Democrat-liberalii ar vrea insa ca rudele apropiate pina la gradul III sa nu poata detine functii de conducere la aceeasi universitate si sa nu poata fi incadrate la aceeasi catedra.
Dincolo de aceste contradictii cele doua partide aflate la guvernare nu s-au inteles asupra formei prin care ar trebui adoptat acest pachet de legi. Presedintele Traian Basescu, lider informal al democrat-liberalilor militeaza pentru asumarea guvernamentala a noilor legi privind educatia, dar socialistii ar vrea o temporizare, sustinind ca e nevoie de dezbatere. Seful statului roman pare insa de neinduplecat si spune ca “educaţia reprezinta un domeniu strategic al României, care trebuie reformat acum”. Presedintele Basescu stie din experienta ca oricit de buna ar fi, o lege ajunsa in parlamentul Romaniei, nu poate fi adoptata mai devreme de un an, iar textul final al al legii nu mai seamana cu cel initial. Rostul dezbaterii democratice are efecte perverse in legislativul romanesc.
