Reprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale din Moldova au difuzat zilele trecute, în numele societăţii civile, un manifest intitulat „pentru o guvernare responsabilă şi democratică”. Scrisoarea este adresată partidelor liberale şi democrate care au cîştigat alegerile din 29 iulie şi care sunt chemate: “să pună bazele unei guvernări esenţial noi, moderne şi responsabile”. Semnatarii manifestul cer, între altele, depolitizarea funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova; investigarea completă şi obiectivă a evenimentelor din aprilie, cu sprijin internaţional; consolidarea Parlamentului ca autoritate reprezentativă supremă; aplicarea riguroasă a principiului de separare şi cooperare a puterilor în stat; formarea unei echipei executive cu capacităţi necesare accelerării reformelor democratice; crearea unui Consiliu Naţional Anti-criză; asigurarea unui climat favorabil pentru mass-media liberă şi independente; sporirea încrederii în societate faţă de autorităţile publice şi consolidarea statutului Republicii Moldova în relaţia sa cu Uniunea Europeană, precum şi normalizarea urgentă a relaţiilor cu statele vecine.
Printre semnatarii Manifestului se regăseşte şi unul dintre invitaţii noştri Sergiu Ostaf, presedinte al Centrului CReDO, precum şi Mihai Godea, vicepresedinte la Partidul Liberal Democrat, fost ONG-ist, care până acum câţva ani a fost director al Centrului „CONTACT”. Vrem să aflăm azi cum văd ei responsabilitatea clasei politice faţă societatea civilă, dar şi modul în care societatea civilă a reuşit până în prezent şi dacă poate pe viitor stimula această responsabilitate.
Europa Liberă: D-le Godea, clasa politica din Moldova a tratat pana acum societatea civila ca pe un conglomerat de ONG-uri a caror misiune ar fi strict sociala si care n-ar avea de ce sa se implice in politica. Dvs sunteti de aceeasi parere?
Mihai Godea
Mihai Godea: Sigur ca nu sunt de aceeasi parere. Crearea Partidului Liberal Democrat sau una din cauzele crearii acestui partid a fost si felul in care clasa politica a tratat nu numai societatea civila, dar intreaga societate. Si atunci cand am aparut pe scena politica din Moldova am spus ca vom face un altfel de politica. Ca este important ca in politica moldoveneasca sa fie adusa moralitatea, responsabilitatea, asumarea unor responsabilitati de catre clasa politica si am demonstrat pe parcursul unui an si jumatate ca acest lucru este posibil. Sigur, societatea civila are un rol foarte mare si foarte greu in procesul de democratizare a societatii. Mai mult, societatea civila are si capacitati de a se implica in acest proces, de a asgura durabilitatea acestui proces si neimplicarea societatii civile sau tratarea societatii civile ca pe un décor democratic im procesul de guvernare a tarii este o eroare grava. Felul in care am vazut noi implicarea societatii civile sau, mai bine zis, felul in care guvernarea a acceptat sa implice societatea civila in actul politic, in actul adminisrativ, nu a oferit prea mari posibilitati societatii civile si nu a creat conditii pentru ca multiplele capacitati ale societatii civile sa fie antrenate in actul de guvernare si in procesul de democratizare.
Europa Liberă: Vom reveni la capacitati si la modul in care au fost ele folosite de guvernare si urmeaza sa fie folosite de viitoarea guvernare – care o fi ea. Dar, intrebarea deocamdata este pentru d-l Ostaf. D-le Ostaf, dvs ce intelegeti prin responsabilizarea clasei politice din Moldova? Ce presupune asta la modul practic?
Sergiu Ostaf
Sergiu Ostaf: La modul practic, in intelegerea mea, vorbim despre cel putin doua dimensiuni. Prima este desigur contabilizarea performantelor clasei de guvernare. A clasei de guvernare care isi asuma anumite responsabilitati pentru performante care le promite societatii si in ce masura aceste promisiuni se adeveresc intr-o anumita perioada de timp si in momentul in care societatea are anumite asteptari fata de realizarea acestor promisiuni. Asta este o dimensiune. Si a doua dimensiune este desigur modul in care aceste performante sunt realizate. Adica, in ce masura exista suficienta deschidere, implicare a societatii civile si participare a societatii civile in actul de guvernare, ceea ce vorbea si d-l Godea ceva mai devreme. Deci, practic doua dimensiuni: contabilizarea rezultatelor intr-o anumita perioada si, doi, implicarea sociatatii civile. Asta ar fi o intelegere moderna a cuvantului responsabilzare a guvernarii pentru actul de guvernare.
Europa Liberă: D-le Ostaf, dar cum anume are de gand societatea civila sa responsabilizeze noua clasa politica din Republica Moldova?
Sergiu Ostaf: In primul rand, in Moldova exista cateva instrumente, desi in forma lor rudimentara, dar totusi exista anumite instrumente pentru a responsabiliza clasa de guvernare. Deci, exista o anumita dezvoltare a mass-media in Republica Moldova, prin care am putea sa vorbim despre rezultatele contabilizate pentru o anumita perioada. Desigur ca aici clasa politica ar trebui sa depuna un efort pentru a dezvolta mass-media independenta astfel incat mass-media sa poata sa transmita un mesaj mult mai puternic si accentuat, in cooperare cu societatea civila, despre rezultatele realizate la un anumit moment. Doi. Este nevoie de dezvoltat in contnuare aceasta cultura de cooperare cu societatea civila. Sa existe o imbratisare a resurselor disponibile in cadrul societatii civile. Si aici, deocamdata, practica anterioara demonstreaza ca guvernarea nu a facut suficiente eforturi si noi asteptam ca clasa politica viitoare va face un effort mult mai mare. Deci, este nevoie de dezvoltarea culturii de cooperare si urmarire a unui interes public. Si, trei, desigur ar trebui sa continuam eforturile pentru dezvoltarea legislatiei necesare pentru un proces de guvernare transparent si deschis. Aici s-au facut anumite eforturi, desi ele sunt minuscule in comparatie cu practica europeana si asteptam si aici un effort din partea clasei de guvernare pentru a crea niste institutii cu adevarat puternice, pentru a implica si a oferi un proces deschis si transparent, de a urmari ce se intampla in domeniu adoptarii politicilor publice.
Europa Liberă: Eforturi probabil au facut insuficiente pana acum nu doar clasa politica, ci si societatea civila in ansamblul ei. Insa, d-le Godea, este gata noua elita politica, cea care a obtinut majoritatea dupa alegerile din 29 iulie, sa-si asume dezideratele formulate de d-l Ostaf?
Mihai Godea: Sigur ca da. Mai mult, cred ca noua elita politica, s-o numim asa, care va veni la guvernare in scurt timp, este gata sa dezvolte aceste deziderate, sa creeze cadrul institutional necesar pentru cooperarea cu societatea civila. Sigur ca este necesar, asa cum spunea si d-l Ostaf, dezvoltarea cadrului legal. Pentru ca este Legea cu privire la accesul la informatie, este Legea cu privire la transparenta procesului decizional, dar felul cum se implementeaza aceste legi este defectuos si sigur si ele ar trebui imbunatatite. Deci, sunt mai multe instrumente la dispozitia noastra pentru a dezvolta aceasta cooperare, pentru a creste nivelul de transprenta a actului decizional. Eu, sincer, inteleg ca va trebui o perioada in care si clasa de guvernare si societatea civila vor trebui sa depuna eforturi pentru a crea si cadrul intitutional si imbunatatirea cadrului legal. Dar, deschiderea si asumarea de responsabilitati cred ca pot ajuta in acest proces. Iar elita, cum spuneam, elita politica noua cred ca este gata sa purceada la aceste activitati si intr-un mod de urgenta. Pentru ca reformele care urmeaza a fi realizate, reformele profunde si temeinice, sigur necesita o implicare plenara a tuturor resurselo si capacitatilor care exista in societate.
Europa Liberă: D-le Ostaf, societatea civila are alte parghi in afara de scrisorile deschise si manifestele, pe care le-ati tot difuzat, de a influenta clasa politica din Moldova? Asta a propos de ce vorbeati mai devreme despre angajamentul pe care ar urma sa si-l asume si o parte si cealalta am zis eu?
Sergiu Ostaf: Da, desigur, societatea civila foloseste diverse instrumente pentru a infoma publicul si în Republica Moldova, atat despre progresul in ceea ce priveste realizarea reformelor, cat si actorii din strainatate. Deci exista sufieciente instrumente pentru o monitorizare profunda si comprehensiva a rezultatelor.
Europa Liberă: Nu, intrebarea noastra se referea de fapt la urmatorul lucru – puteti sa-i determinanti pe guvernanti sa-si respecte promisiunile, sau puteti sa-i determinati sa faca acel raport periodic asupra angajamentelor pe care si le-au asumat, despre care spuneati chiar Dvs? Altfel decat prin apeluri si scrisori, care s-au dovedit ineficiente.
Sergiu Ostaf: Eu cred totusi ca si apelurile si scrisorile transmit anumite mesaje, importante, si o parte din clasa politica, acea care este responsabila si moral angajata in respectarea promisiunilor sale, desigur ca urmareste aceste declaratii si face actiunile necesare. Si exista, pe de alta parte, un segment din clasa politica care nu este responsabil pentru promisiunile sale sau fata si societatea si atunci, desigur, ca nu urmaresc aceste declaratii sau aceste mesaje publice transmise. Pe de alta parte, desigur societatea civila are capacitati limitate in Republica Moldova, din motivele despre care am vorbit ceva mai devreme. Noi credem ca in parteneriatul strategic cu clasa politica de viitor am putea sa cream parghii mai eficiente pe viitor pentru Republica Moldova, atunci cand societatea civila ar putea sa responsabilizeze clasa politica pentru viitorul acestei tari. Deci, practic, in cazul acesta raspunsul ar fi ca da, la moment nu exista suficiente parghii pentru a influenta clasa politica si aici este nevoie de un parteneriat strategic pentru interesul public al Republicii Moldova sa fie create mai multe parghii de acest gen.
Printre semnatarii Manifestului se regăseşte şi unul dintre invitaţii noştri Sergiu Ostaf, presedinte al Centrului CReDO, precum şi Mihai Godea, vicepresedinte la Partidul Liberal Democrat, fost ONG-ist, care până acum câţva ani a fost director al Centrului „CONTACT”. Vrem să aflăm azi cum văd ei responsabilitatea clasei politice faţă societatea civilă, dar şi modul în care societatea civilă a reuşit până în prezent şi dacă poate pe viitor stimula această responsabilitate.
Europa Liberă: D-le Godea, clasa politica din Moldova a tratat pana acum societatea civila ca pe un conglomerat de ONG-uri a caror misiune ar fi strict sociala si care n-ar avea de ce sa se implice in politica. Dvs sunteti de aceeasi parere?
Mihai Godea: Sigur ca nu sunt de aceeasi parere. Crearea Partidului Liberal Democrat sau una din cauzele crearii acestui partid a fost si felul in care clasa politica a tratat nu numai societatea civila, dar intreaga societate. Si atunci cand am aparut pe scena politica din Moldova am spus ca vom face un altfel de politica. Ca este important ca in politica moldoveneasca sa fie adusa moralitatea, responsabilitatea, asumarea unor responsabilitati de catre clasa politica si am demonstrat pe parcursul unui an si jumatate ca acest lucru este posibil. Sigur, societatea civila are un rol foarte mare si foarte greu in procesul de democratizare a societatii. Mai mult, societatea civila are si capacitati de a se implica in acest proces, de a asgura durabilitatea acestui proces si neimplicarea societatii civile sau tratarea societatii civile ca pe un décor democratic im procesul de guvernare a tarii este o eroare grava. Felul in care am vazut noi implicarea societatii civile sau, mai bine zis, felul in care guvernarea a acceptat sa implice societatea civila in actul politic, in actul adminisrativ, nu a oferit prea mari posibilitati societatii civile si nu a creat conditii pentru ca multiplele capacitati ale societatii civile sa fie antrenate in actul de guvernare si in procesul de democratizare.
Europa Liberă: Vom reveni la capacitati si la modul in care au fost ele folosite de guvernare si urmeaza sa fie folosite de viitoarea guvernare – care o fi ea. Dar, intrebarea deocamdata este pentru d-l Ostaf. D-le Ostaf, dvs ce intelegeti prin responsabilizarea clasei politice din Moldova? Ce presupune asta la modul practic?
Sergiu Ostaf: La modul practic, in intelegerea mea, vorbim despre cel putin doua dimensiuni. Prima este desigur contabilizarea performantelor clasei de guvernare. A clasei de guvernare care isi asuma anumite responsabilitati pentru performante care le promite societatii si in ce masura aceste promisiuni se adeveresc intr-o anumita perioada de timp si in momentul in care societatea are anumite asteptari fata de realizarea acestor promisiuni. Asta este o dimensiune. Si a doua dimensiune este desigur modul in care aceste performante sunt realizate. Adica, in ce masura exista suficienta deschidere, implicare a societatii civile si participare a societatii civile in actul de guvernare, ceea ce vorbea si d-l Godea ceva mai devreme. Deci, practic doua dimensiuni: contabilizarea rezultatelor intr-o anumita perioada si, doi, implicarea sociatatii civile. Asta ar fi o intelegere moderna a cuvantului responsabilzare a guvernarii pentru actul de guvernare.
Europa Liberă: D-le Ostaf, dar cum anume are de gand societatea civila sa responsabilizeze noua clasa politica din Republica Moldova?
Sergiu Ostaf: In primul rand, in Moldova exista cateva instrumente, desi in forma lor rudimentara, dar totusi exista anumite instrumente pentru a responsabiliza clasa de guvernare. Deci, exista o anumita dezvoltare a mass-media in Republica Moldova, prin care am putea sa vorbim despre rezultatele contabilizate pentru o anumita perioada. Desigur ca aici clasa politica ar trebui sa depuna un efort pentru a dezvolta mass-media independenta astfel incat mass-media sa poata sa transmita un mesaj mult mai puternic si accentuat, in cooperare cu societatea civila, despre rezultatele realizate la un anumit moment. Doi. Este nevoie de dezvoltat in contnuare aceasta cultura de cooperare cu societatea civila. Sa existe o imbratisare a resurselor disponibile in cadrul societatii civile. Si aici, deocamdata, practica anterioara demonstreaza ca guvernarea nu a facut suficiente eforturi si noi asteptam ca clasa politica viitoare va face un effort mult mai mare. Deci, este nevoie de dezvoltarea culturii de cooperare si urmarire a unui interes public. Si, trei, desigur ar trebui sa continuam eforturile pentru dezvoltarea legislatiei necesare pentru un proces de guvernare transparent si deschis. Aici s-au facut anumite eforturi, desi ele sunt minuscule in comparatie cu practica europeana si asteptam si aici un effort din partea clasei de guvernare pentru a crea niste institutii cu adevarat puternice, pentru a implica si a oferi un proces deschis si transparent, de a urmari ce se intampla in domeniu adoptarii politicilor publice.
Europa Liberă: Eforturi probabil au facut insuficiente pana acum nu doar clasa politica, ci si societatea civila in ansamblul ei. Insa, d-le Godea, este gata noua elita politica, cea care a obtinut majoritatea dupa alegerile din 29 iulie, sa-si asume dezideratele formulate de d-l Ostaf?
Mihai Godea: Sigur ca da. Mai mult, cred ca noua elita politica, s-o numim asa, care va veni la guvernare in scurt timp, este gata sa dezvolte aceste deziderate, sa creeze cadrul institutional necesar pentru cooperarea cu societatea civila. Sigur ca este necesar, asa cum spunea si d-l Ostaf, dezvoltarea cadrului legal. Pentru ca este Legea cu privire la accesul la informatie, este Legea cu privire la transparenta procesului decizional, dar felul cum se implementeaza aceste legi este defectuos si sigur si ele ar trebui imbunatatite. Deci, sunt mai multe instrumente la dispozitia noastra pentru a dezvolta aceasta cooperare, pentru a creste nivelul de transprenta a actului decizional. Eu, sincer, inteleg ca va trebui o perioada in care si clasa de guvernare si societatea civila vor trebui sa depuna eforturi pentru a crea si cadrul intitutional si imbunatatirea cadrului legal. Dar, deschiderea si asumarea de responsabilitati cred ca pot ajuta in acest proces. Iar elita, cum spuneam, elita politica noua cred ca este gata sa purceada la aceste activitati si intr-un mod de urgenta. Pentru ca reformele care urmeaza a fi realizate, reformele profunde si temeinice, sigur necesita o implicare plenara a tuturor resurselo si capacitatilor care exista in societate.
Europa Liberă: D-le Ostaf, societatea civila are alte parghi in afara de scrisorile deschise si manifestele, pe care le-ati tot difuzat, de a influenta clasa politica din Moldova? Asta a propos de ce vorbeati mai devreme despre angajamentul pe care ar urma sa si-l asume si o parte si cealalta am zis eu?
Sergiu Ostaf: Da, desigur, societatea civila foloseste diverse instrumente pentru a infoma publicul si în Republica Moldova, atat despre progresul in ceea ce priveste realizarea reformelor, cat si actorii din strainatate. Deci exista sufieciente instrumente pentru o monitorizare profunda si comprehensiva a rezultatelor.
Europa Liberă: Nu, intrebarea noastra se referea de fapt la urmatorul lucru – puteti sa-i determinanti pe guvernanti sa-si respecte promisiunile, sau puteti sa-i determinati sa faca acel raport periodic asupra angajamentelor pe care si le-au asumat, despre care spuneati chiar Dvs? Altfel decat prin apeluri si scrisori, care s-au dovedit ineficiente.
Sergiu Ostaf: Eu cred totusi ca si apelurile si scrisorile transmit anumite mesaje, importante, si o parte din clasa politica, acea care este responsabila si moral angajata in respectarea promisiunilor sale, desigur ca urmareste aceste declaratii si face actiunile necesare. Si exista, pe de alta parte, un segment din clasa politica care nu este responsabil pentru promisiunile sale sau fata si societatea si atunci, desigur, ca nu urmaresc aceste declaratii sau aceste mesaje publice transmise. Pe de alta parte, desigur societatea civila are capacitati limitate in Republica Moldova, din motivele despre care am vorbit ceva mai devreme. Noi credem ca in parteneriatul strategic cu clasa politica de viitor am putea sa cream parghii mai eficiente pe viitor pentru Republica Moldova, atunci cand societatea civila ar putea sa responsabilizeze clasa politica pentru viitorul acestei tari. Deci, practic, in cazul acesta raspunsul ar fi ca da, la moment nu exista suficiente parghii pentru a influenta clasa politica si aici este nevoie de un parteneriat strategic pentru interesul public al Republicii Moldova sa fie create mai multe parghii de acest gen.
