Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili spune într-un interviu cu agenţia Reuters că Georgia înţelege că nu poate lua înapoi cele două republici separatiste Abhazia şi Osetia de Sud. La aproape un an de la războiul din august trecut cu Rusia, preşedintele Saakaşvili este îngrijorat că Moscova ar vrea să meagă şi mai departe şi să schimbe conducerea de la Tbilisi. Alexandru Eftode a rezumat interviul.
Preşedintele Mihail Saakaşvili crede că Rusia nu a renunţat la speranţa să-l înlăture de la putere cu ajutorul forţelor militare staţionate la aproximativ 50 de kilometri de capitala georgiană, chiar dacă nu a reuşit acest lucru până acum. Saakaşvili spune că se află încă în funcţia de preşedinte în ciuda promisiunilor solemne ale lui Vladimir Putin să-l spânzure de diferite părţi ale corpului şi să sfarme statalitatea Georgiei: „Este o istorie miraculoasă de supravieţuire, pentru că premierul rus este un om care nu renunţă în ruptul capului la asemenea promisiuni. Nu avem nici o iluzie că Putin va continua cu aceste tentative atât timp cât va rămâne în politica rusă”.
Mihail Saakaşvili crede că Moscova este iritată de succesul Georgiei care a construit o democraţie veritabilă în această regiune a fostei Uniuni Sovietice. Însă, el a supravieţuit anul acesta şi câtorva luni de proteste ale opoziţiei georgiene care-l acuză de monopolizarea puterii în urma Revoluţiei Rozelor din 2003, dar mai ales pentru declanşarea războiului dezastruos cu Rusia. În august trecut, trupele ruse au curmat ofensiva georgiană în Osetia de Sud, trimiţîndu-şi tancurile în adâncul teritoriului georgian şi zdruncinînd încrederea occidentului în siguranţa coridoarelor de transport a petrolului şi gazelor din Caucazul de Sud.
Mihail Saakaşvili spune că, din cauza intereselor comerciale şi energetice, Occidentul n-a reuşit să tragă la răspundere Rusia pentru ceea ce numeşte „epurările etnice în masă” împotriva georgienilor din Osetia de Sud. Potrivit președintelui „lumea a trecut cu vederea masacrul şi epurările etnice care au avut loc în Georgia anul trecut, precum şi până atunci, în timpul aşa-numitei operaţiuni ruseşti de menţinere a păcii din anii precedenţi”. Această operaţiune a fost, în cuvintele preşedintelui georgian, „o altă formă de ocupaţie”.
Occidentul a condamnat anul trecut răspunsul „disproporţionat” al Rusiei, dar l-a criticat şi pe preşedintele Saakashvili pentru ofensiva din Osetia de Sud. În interviul cu agenţia Reuters, preşedintele Saakaşvili a spus că este pe deplin de acord cu vicepreşedintele american Joe Biden care, într-o declaraţi luna trecută la Tbilisi, a exclus opţiunea militară pentru controlul în Osetia de Sud şi Abhazia.
În interpretarea preşedintelui Saakaşvili, „întrebarea este dacă ar exista cineva în lume care să dorească un nou război în Europa cu participarea Rusiei. Răspunsul evident este nu, şi noi împărtăşim întru totul acest punct de vedere”.
Anul trecut, Rusia şi-a explicat intervenţia împotriva Georgiei prin nevoia să-i apere pe civilii din Osetia de Sud şi pe propriii militari de menţinere a păcii. Însă, zeci de mii de oameni de ambele părţi au fost nevoiţi să se refugieze. Organizaţiile pentru drepturile omului au spus că forţele georgiene au bombardat capitala sud-osetină, Ţhinvali fără să ţină seama de protejarea populaţiei civile. Dar forţele ruseşti, la rândul lor, n-au împiedicat mai târziu jafurile şi raziile în satele georgiene. Aproximativ 25 de mii de georgieni refugiaţi nu s-au întors nici până astăzi la casele lor.
Moscova repetă mereu că preşedintele Saakaşvili este un politician periculos. În ciuda acordului de încetare a focului de anul trecut, Rusia nu şi-a retras forţele pe poziţiile de până la conflict. Dar analiştii politici citaţi de Reuters se îndoiesc că Rusia ar avea vreo intenţie să înceapă un nou război pentru a-l înlătura de la putere pe preşedintele georgian.
Preşedintele Mihail Saakaşvili crede că Rusia nu a renunţat la speranţa să-l înlăture de la putere cu ajutorul forţelor militare staţionate la aproximativ 50 de kilometri de capitala georgiană, chiar dacă nu a reuşit acest lucru până acum. Saakaşvili spune că se află încă în funcţia de preşedinte în ciuda promisiunilor solemne ale lui Vladimir Putin să-l spânzure de diferite părţi ale corpului şi să sfarme statalitatea Georgiei: „Este o istorie miraculoasă de supravieţuire, pentru că premierul rus este un om care nu renunţă în ruptul capului la asemenea promisiuni. Nu avem nici o iluzie că Putin va continua cu aceste tentative atât timp cât va rămâne în politica rusă”.
Mihail Saakaşvili crede că Moscova este iritată de succesul Georgiei care a construit o democraţie veritabilă în această regiune a fostei Uniuni Sovietice. Însă, el a supravieţuit anul acesta şi câtorva luni de proteste ale opoziţiei georgiene care-l acuză de monopolizarea puterii în urma Revoluţiei Rozelor din 2003, dar mai ales pentru declanşarea războiului dezastruos cu Rusia. În august trecut, trupele ruse au curmat ofensiva georgiană în Osetia de Sud, trimiţîndu-şi tancurile în adâncul teritoriului georgian şi zdruncinînd încrederea occidentului în siguranţa coridoarelor de transport a petrolului şi gazelor din Caucazul de Sud.
Mihail Saakaşvili spune că, din cauza intereselor comerciale şi energetice, Occidentul n-a reuşit să tragă la răspundere Rusia pentru ceea ce numeşte „epurările etnice în masă” împotriva georgienilor din Osetia de Sud. Potrivit președintelui „lumea a trecut cu vederea masacrul şi epurările etnice care au avut loc în Georgia anul trecut, precum şi până atunci, în timpul aşa-numitei operaţiuni ruseşti de menţinere a păcii din anii precedenţi”. Această operaţiune a fost, în cuvintele preşedintelui georgian, „o altă formă de ocupaţie”.
Occidentul a condamnat anul trecut răspunsul „disproporţionat” al Rusiei, dar l-a criticat şi pe preşedintele Saakashvili pentru ofensiva din Osetia de Sud. În interviul cu agenţia Reuters, preşedintele Saakaşvili a spus că este pe deplin de acord cu vicepreşedintele american Joe Biden care, într-o declaraţi luna trecută la Tbilisi, a exclus opţiunea militară pentru controlul în Osetia de Sud şi Abhazia.
În interpretarea preşedintelui Saakaşvili, „întrebarea este dacă ar exista cineva în lume care să dorească un nou război în Europa cu participarea Rusiei. Răspunsul evident este nu, şi noi împărtăşim întru totul acest punct de vedere”.
Anul trecut, Rusia şi-a explicat intervenţia împotriva Georgiei prin nevoia să-i apere pe civilii din Osetia de Sud şi pe propriii militari de menţinere a păcii. Însă, zeci de mii de oameni de ambele părţi au fost nevoiţi să se refugieze. Organizaţiile pentru drepturile omului au spus că forţele georgiene au bombardat capitala sud-osetină, Ţhinvali fără să ţină seama de protejarea populaţiei civile. Dar forţele ruseşti, la rândul lor, n-au împiedicat mai târziu jafurile şi raziile în satele georgiene. Aproximativ 25 de mii de georgieni refugiaţi nu s-au întors nici până astăzi la casele lor.
Moscova repetă mereu că preşedintele Saakaşvili este un politician periculos. În ciuda acordului de încetare a focului de anul trecut, Rusia nu şi-a retras forţele pe poziţiile de până la conflict. Dar analiştii politici citaţi de Reuters se îndoiesc că Rusia ar avea vreo intenţie să înceapă un nou război pentru a-l înlătura de la putere pe preşedintele georgian.
