Doua comentarii, scrise inaintea rezultatelor scrutinului din Republica Moldova, discuta abordarea romaneasca a problemei Basarabiei. In Evenimentul zilei, Horia Roman Patapievici revine la ideea, expusa si in perioada alegerilor din aprilie, ca atat politicienii, cat si opinia publica din Romania au o problema de pozitionare in aceasta chestiune. “Republica Moldova este pentru noi o piatră de încercare pentru că în atitudinea noastră confuză faţă de ea se oglindesc necruţător fracturile conştiinţei noastre naţionale. În fond, problema „Republica Moldova” ridică problema patriotismului nostru. Nu al lor, al nostru” - scrie comentatorul si continua: „la noi trece drept patriot „patriotul naţionale”, adică omul care ştie să-şi verbalizeze viforos iubirea de ţară. Patriot nu este cel care face, ci cel care declară, declamă şi proclamă. A fi patriot, la noi, a ajuns să fie o abilitate pur verbală, care nu implică nici responsabilităţi, nici datorii, nici măcar obligaţia de a fi adecvat”.
Patapievici plaseaza insa acum problema Moldovei intr-un context special, aratand ca peste Prut lucrurile se schimba. Un prim indiciu, mobilizarea foarte buna la urne, in ciuda oprelistilor de tot felul puse de regimul Voronin: alegerea unei zi de miercuri, in plina perioada de vacanta, neacreditarea abuziva a unor observatori, atmosfera de supraveghere politieneasca s.a.m.d.
Si Emil Hurezeanu scrie in Cotidianul despre piedicile puse de autoritati, amintind situatia moldovenilor din afara tarii. La Paris, consulatul a fost pur si simplu inchis, iar alegatorilor dornici sa-si exprima votul li s-a recomandat sa mearga sa voteze Micul Paris. Daca in Republica Moldova se ridica o noua generatie care da semne ca vrea sa rupa cu comunistii, in schimb pot fi observate deja triste similitudini cu modul in care se face politica la Bucuresti: incapacitatea de coagulare a opozitiei, sustinuta de „fragmentarism si egoism public si civic”. Cel putin pana acum – adauga, precaut, Hurezeanu. El vede in noul star tehnocrat, Marian Lupu, un posibil element de catalizare a scenei politice, in zona opozitiei. Aceste partide ar putea face saltul de la imobilism, numai ca transformarea nu ar duce mai departe de versatilism, asa cum s-a intamplat si in Romania – se mai arata in Cotidianul.
Patapievici plaseaza insa acum problema Moldovei intr-un context special, aratand ca peste Prut lucrurile se schimba. Un prim indiciu, mobilizarea foarte buna la urne, in ciuda oprelistilor de tot felul puse de regimul Voronin: alegerea unei zi de miercuri, in plina perioada de vacanta, neacreditarea abuziva a unor observatori, atmosfera de supraveghere politieneasca s.a.m.d.
Si Emil Hurezeanu scrie in Cotidianul despre piedicile puse de autoritati, amintind situatia moldovenilor din afara tarii. La Paris, consulatul a fost pur si simplu inchis, iar alegatorilor dornici sa-si exprima votul li s-a recomandat sa mearga sa voteze Micul Paris. Daca in Republica Moldova se ridica o noua generatie care da semne ca vrea sa rupa cu comunistii, in schimb pot fi observate deja triste similitudini cu modul in care se face politica la Bucuresti: incapacitatea de coagulare a opozitiei, sustinuta de „fragmentarism si egoism public si civic”. Cel putin pana acum – adauga, precaut, Hurezeanu. El vede in noul star tehnocrat, Marian Lupu, un posibil element de catalizare a scenei politice, in zona opozitiei. Aceste partide ar putea face saltul de la imobilism, numai ca transformarea nu ar duce mai departe de versatilism, asa cum s-a intamplat si in Romania – se mai arata in Cotidianul.
