Cum se văd alegerile din Moldova din străinătate? Suntem în legătură directă acum cu preşedintele Fundaţiei “Moldova”, Vlad Spânu.
Elena Cioina: Domnule Spânu, cîţi cetăţeni moldoveni s-au prezentat la urne în Statele Unite?
Vlad Spânu: Nu stiu rezultatul final, dar cînd am fost şi am votat la prînz erau 250 la Washington şi au estimat cei din comisie că numărul fi aproape dublu. În aprilie au fost în total 250. Deci interesul e cu mult mai mare decît pentru alegerile precedente. M-am întîlnit cu studenţi care au venit din diferite state, din New Jersey, din Maryland, care au venit să voteze.
Valeriu Caţer: Ce impresii au, dacă şi-au creat careva impresii pînă acum, aflînd rezultatele din Moldova la închiderea urnelor în Republica Moldova? Oamenii cu care aţi reuşit să discutaţi aceste alegeri, eventual şi cu careva oficialităţi de la Washigton.
Vlad Spânu: Nu am discutat deocamdată cu nimeni pentru că la ora prînzului la noi încă nu erau rezultatele, dar aş spune cum văd eu lucrurile care se întîmplă în R. Moldova şi aş schimba puţin accentul vizavi de partidele democratice, partidele totalitare. Eu aş spune că cea mai mare problemă a R. Moldova de la independenţă încoace este că a fost guvernată de forţe exlusiv de stînga. Ponderea acestor forţe a variat de la 90% la 60%. Şi la aceste alegeri aproximativ 60 la sută sunt forţe de stînga dacă e să analizăm politicile pe care le declară partidele şi asta eu cred că nu este normal pentru o economie care pretinde să fie capitalistă. Dacă e să exemplificăm procesul politic în o democraţie şi o economie de piaţă să ne imaginăm mişcarea pendulului unui ceas de perete. Pentru a merge mecanismul ceasului, pendulul oscilează în stînga şi în dreapta. Aşa e şi într-o economie de pitaţă. E nevoie de partide de dreapta pentru a dezvolta micul business prin politici economice de dezvoltare şi care pînă la urmă sunt îndreptate spre acumularea unui capital şi bogăţie într-un stat. Apoi este nevoie de partide stînga care vor distribui bogăţia acumulată acelor pături sociale care sunt mai nevoiaşe prin politicile sociale ale acestor partide. Iată că în Moldova lucrul ăsta nu s-a întîmplat din 91 încoace şi practic noi cu ce ne ocupăm în R. Moldova de la independenţă încoace? Împărţim sărăcia şi nu e de mirare că R. Moldova este una din cele mai sărace ţări din Europa. Eu cred că e foarte important ca viitorul Guvern să aibă o orientare de dreapta pentru a avea nişte politici de dezvoltare şi nu politici populiste şi sociale cum au fost pînă acum.
Elena Cioina: Vreţi să spuneţi că schimbarea în R. Moldova nu a avut loc, nu s-a produs?
Vlad Spânu: Cred că depinde foarte mult de politicile pe care le va avea viitorul Guvern. Ce fel de politci vor fi – sociale sau de dezvoltare economică, de reforme economice reale sau politici populiste, de integrare în UE sau de menţinere din punct de vedere politic a economiei Moldovei în CSI? Deci astea sunt problemele cheie încotro se va duce R. Moldova acum. Este foarte important că majoritatea partidelor sunt de orientare democratică, dar asta nu este suficient. Este important să vedem cu este dezvoltată ţara după alegerile din 29 iulie.
Valeriu Caţer: Dar reieşind şi din ecuaţia unei eventuale coaliţii dintre cele trei partide de orientare liberală şi Partidul Democrat, condus astăzi de domnul Lupu, credeţi că e posibil ca un guvern format dintr-o asemenea alianţă să promoveze politici de dreapta, reforme economice în plină criză economică?
Vlad Spânu: Eu cred că acum noi avem şansele cele mai mari cu aceste 4 partide dacă ne uităm în trecut, să zicem în anul 94 cînd am avut 84 de deputaţi de orientare stîngă şi 20 de orientare de dreapta din 104 cîţi erau atunci în total. După aceea, în 2001, am avut 90 de stînga şi 11 de dreapta –PPCD-ul. În 2005 a fost la fel – 90 la 11 şi dacă socotim că PPCD-ul a făcut coaliţie cu comuniştii, am avut 100 de procente în Parlament care au fost de stînga. Acum avem o şansă ca ţară ca sa promovam nişte politic care nu au fost promovate pînă acum şi este foarte important care va fi atitudinea şi poziţia PD, dacă el va intra în coaliţie sau dacă va va juca alte jocuri, care au fost speculate de unii analişti; dar eu am speranţele că lucrurile vor merge spre o albie normală şi aceste 4 partide vor putea să creeze un Guvern şi să aleagă un preşedinte într-o înţelegere probabil cu PCRM, fiindcă dacă e să credem rezultatelor preliminare toate aceste 4 partide au doar 52 de mandate şi comuniştii au 49. Posibil ar putea să mai scadă un vot sau două, dar oricum nu vor avea 61 de mandate ca să aleagă preşedintele. Deci, va fi necesară o cooperare şi cu comuniştii. Am impresia că cineva din reprezentanţii celor 4 partide a spus că ar fi un candidat care nu va fi membru de partid şi atunci va fi mai lesne de ales şi de convins din PCRM să voteze un nou preşedinte şi să nu se blocheze din nou procesul electoral.
Elena Cioina: Domnule Spânu, cîţi cetăţeni moldoveni s-au prezentat la urne în Statele Unite?
Vlad Spânu: Nu stiu rezultatul final, dar cînd am fost şi am votat la prînz erau 250 la Washington şi au estimat cei din comisie că numărul fi aproape dublu. În aprilie au fost în total 250. Deci interesul e cu mult mai mare decît pentru alegerile precedente. M-am întîlnit cu studenţi care au venit din diferite state, din New Jersey, din Maryland, care au venit să voteze.
Valeriu Caţer: Ce impresii au, dacă şi-au creat careva impresii pînă acum, aflînd rezultatele din Moldova la închiderea urnelor în Republica Moldova? Oamenii cu care aţi reuşit să discutaţi aceste alegeri, eventual şi cu careva oficialităţi de la Washigton.
Vlad Spânu: Nu am discutat deocamdată cu nimeni pentru că la ora prînzului la noi încă nu erau rezultatele, dar aş spune cum văd eu lucrurile care se întîmplă în R. Moldova şi aş schimba puţin accentul vizavi de partidele democratice, partidele totalitare. Eu aş spune că cea mai mare problemă a R. Moldova de la independenţă încoace este că a fost guvernată de forţe exlusiv de stînga. Ponderea acestor forţe a variat de la 90% la 60%. Şi la aceste alegeri aproximativ 60 la sută sunt forţe de stînga dacă e să analizăm politicile pe care le declară partidele şi asta eu cred că nu este normal pentru o economie care pretinde să fie capitalistă. Dacă e să exemplificăm procesul politic în o democraţie şi o economie de piaţă să ne imaginăm mişcarea pendulului unui ceas de perete. Pentru a merge mecanismul ceasului, pendulul oscilează în stînga şi în dreapta. Aşa e şi într-o economie de pitaţă. E nevoie de partide de dreapta pentru a dezvolta micul business prin politici economice de dezvoltare şi care pînă la urmă sunt îndreptate spre acumularea unui capital şi bogăţie într-un stat. Apoi este nevoie de partide stînga care vor distribui bogăţia acumulată acelor pături sociale care sunt mai nevoiaşe prin politicile sociale ale acestor partide. Iată că în Moldova lucrul ăsta nu s-a întîmplat din 91 încoace şi practic noi cu ce ne ocupăm în R. Moldova de la independenţă încoace? Împărţim sărăcia şi nu e de mirare că R. Moldova este una din cele mai sărace ţări din Europa. Eu cred că e foarte important ca viitorul Guvern să aibă o orientare de dreapta pentru a avea nişte politici de dezvoltare şi nu politici populiste şi sociale cum au fost pînă acum.
Elena Cioina: Vreţi să spuneţi că schimbarea în R. Moldova nu a avut loc, nu s-a produs?
Vlad Spânu: Cred că depinde foarte mult de politicile pe care le va avea viitorul Guvern. Ce fel de politci vor fi – sociale sau de dezvoltare economică, de reforme economice reale sau politici populiste, de integrare în UE sau de menţinere din punct de vedere politic a economiei Moldovei în CSI? Deci astea sunt problemele cheie încotro se va duce R. Moldova acum. Este foarte important că majoritatea partidelor sunt de orientare democratică, dar asta nu este suficient. Este important să vedem cu este dezvoltată ţara după alegerile din 29 iulie.
Valeriu Caţer: Dar reieşind şi din ecuaţia unei eventuale coaliţii dintre cele trei partide de orientare liberală şi Partidul Democrat, condus astăzi de domnul Lupu, credeţi că e posibil ca un guvern format dintr-o asemenea alianţă să promoveze politici de dreapta, reforme economice în plină criză economică?
Vlad Spânu: Eu cred că acum noi avem şansele cele mai mari cu aceste 4 partide dacă ne uităm în trecut, să zicem în anul 94 cînd am avut 84 de deputaţi de orientare stîngă şi 20 de orientare de dreapta din 104 cîţi erau atunci în total. După aceea, în 2001, am avut 90 de stînga şi 11 de dreapta –PPCD-ul. În 2005 a fost la fel – 90 la 11 şi dacă socotim că PPCD-ul a făcut coaliţie cu comuniştii, am avut 100 de procente în Parlament care au fost de stînga. Acum avem o şansă ca ţară ca sa promovam nişte politic care nu au fost promovate pînă acum şi este foarte important care va fi atitudinea şi poziţia PD, dacă el va intra în coaliţie sau dacă va va juca alte jocuri, care au fost speculate de unii analişti; dar eu am speranţele că lucrurile vor merge spre o albie normală şi aceste 4 partide vor putea să creeze un Guvern şi să aleagă un preşedinte într-o înţelegere probabil cu PCRM, fiindcă dacă e să credem rezultatelor preliminare toate aceste 4 partide au doar 52 de mandate şi comuniştii au 49. Posibil ar putea să mai scadă un vot sau două, dar oricum nu vor avea 61 de mandate ca să aleagă preşedintele. Deci, va fi necesară o cooperare şi cu comuniştii. Am impresia că cineva din reprezentanţii celor 4 partide a spus că ar fi un candidat care nu va fi membru de partid şi atunci va fi mai lesne de ales şi de convins din PCRM să voteze un nou preşedinte şi să nu se blocheze din nou procesul electoral.
