O delegatie a FMI, condusa de Jeffrey Franks, a venit astazi la Bucuresti, pentru prima evaluare a acordului stand-by aprobat de conducerea Fondului in mai. Verificarile, discutiile si negocierile vor dura pina pe 10 august. Ministrul economiei Adrian Videanu, personaj important in delegatia romana care discuta cu Fondul este plecat in vacanta, in ciuda faptului ca primul ministru le-a cerut membrilor cabinetului sa ramina pe pozitii. Prima intilnire a expertilor FMI a fost la Banca Nationala. Romania are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, de 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmind sa ajunga la 19,95 miliarde euro. Prima transa de la FMI, de 5 miliarde de euro, a intrat in luna mai la rezerva bancii centrale, iar primii bani de la UE (1,5 miliarde de euro) au venit la sfirsitul saptaminii trecute.
Potrivit memorandumului tehnic de intelegere la acordul cu FMI, institutia ar trebui sa vireze cea de-a doua transa, de aproape doua miliarde de euro din împrumut pe 15 septembrie, în functie de rezultatele primei evaluari si a performantelor economice pina la jumatatea anului.
Banii veniti de la FMI nu pot fi folositi in economia imediata, ci sint directionati catre consolidarea rezervei valutare, avand un rol important in procesul de reducere graduala a rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor romanesti, de la 40 la suta cit sint acum la 3 la suta, cit vor fi cind Romania va adera la moneda unica euro, dupa cum a explicat premierul Emil Boc dupa intilnirea cu reprezentantii Fondului. In plus imprumutul FMI sta la baza crearii unei lichiditati corespunzatoare in piata monetara.
Printre conditiile pe termen scurt puse Romaniei de FMI se numara reducerea deficitului bugetar cu 1,1% din PIB, pana la 4,6% din PIB in 2009, un scop imposibil de atins in conditiile actuale. Fondul i-a mai cerut Romaniei o mai buna disciplina a exercitiului bugetar pe parcursului anului prin stabilirea unor criterii de performanta pentru deficitele bugetare trimestriale
Pe termen mediu FMI pretinde tarii reducerea deficitului bugetului general consolidat pana la aproximativ 3,7% din PIB in 2010 si sub pragul de 3% din PIB in 2011; limitarea rectificarilor bugetare efectuate in cursul anului; infiintarea unui consiliu fiscal ce va asigura o analiza independenta si de specialitate a prognozelor macroeconomice si bugetare; legea responsabilitatii fiscale (pana la sfarsitul lunii noiembrie 2009); introducerea unor reguli fiscale privind datoria publica si a deficitului bugetar primar; unificarea grilei de salarizare din sectorul public pana la 30 octombrie 2009, dar care va prevedea o perioada graduala de implementare de pana la 3 ani; reformarea actualului sistem de sporuri, a caror pondere in castigul salarial actual este mai mare decat cea a salariului de baza;
Pe termen lung Romania s-a angajat in fata Fondului sa reformeze sistemului public de pensii in coordonare cu Banca Mondiala prin: continuarea ajustarii varstei de pensionare, avand in vedere evolutia sperantei de viata, pentru a permite o mai mare flexibilitate a sistemului, dar si pentru alinierea parametrilor de pensionare cu practicile din tarile UE, protejarea grupurilor vulnerabile de pensionari prin dezvoltarea unor programe de sprijin care sa diminueze saracia si sa conduca la cresterea nivelului de trai al acestora.
Potrivit memorandumului tehnic de intelegere la acordul cu FMI, institutia ar trebui sa vireze cea de-a doua transa, de aproape doua miliarde de euro din împrumut pe 15 septembrie, în functie de rezultatele primei evaluari si a performantelor economice pina la jumatatea anului.
Banii veniti de la FMI nu pot fi folositi in economia imediata, ci sint directionati catre consolidarea rezervei valutare, avand un rol important in procesul de reducere graduala a rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor romanesti, de la 40 la suta cit sint acum la 3 la suta, cit vor fi cind Romania va adera la moneda unica euro, dupa cum a explicat premierul Emil Boc dupa intilnirea cu reprezentantii Fondului. In plus imprumutul FMI sta la baza crearii unei lichiditati corespunzatoare in piata monetara.
Printre conditiile pe termen scurt puse Romaniei de FMI se numara reducerea deficitului bugetar cu 1,1% din PIB, pana la 4,6% din PIB in 2009, un scop imposibil de atins in conditiile actuale. Fondul i-a mai cerut Romaniei o mai buna disciplina a exercitiului bugetar pe parcursului anului prin stabilirea unor criterii de performanta pentru deficitele bugetare trimestriale
Pe termen mediu FMI pretinde tarii reducerea deficitului bugetului general consolidat pana la aproximativ 3,7% din PIB in 2010 si sub pragul de 3% din PIB in 2011; limitarea rectificarilor bugetare efectuate in cursul anului; infiintarea unui consiliu fiscal ce va asigura o analiza independenta si de specialitate a prognozelor macroeconomice si bugetare; legea responsabilitatii fiscale (pana la sfarsitul lunii noiembrie 2009); introducerea unor reguli fiscale privind datoria publica si a deficitului bugetar primar; unificarea grilei de salarizare din sectorul public pana la 30 octombrie 2009, dar care va prevedea o perioada graduala de implementare de pana la 3 ani; reformarea actualului sistem de sporuri, a caror pondere in castigul salarial actual este mai mare decat cea a salariului de baza;
Pe termen lung Romania s-a angajat in fata Fondului sa reformeze sistemului public de pensii in coordonare cu Banca Mondiala prin: continuarea ajustarii varstei de pensionare, avand in vedere evolutia sperantei de viata, pentru a permite o mai mare flexibilitate a sistemului, dar si pentru alinierea parametrilor de pensionare cu practicile din tarile UE, protejarea grupurilor vulnerabile de pensionari prin dezvoltarea unor programe de sprijin care sa diminueze saracia si sa conduca la cresterea nivelului de trai al acestora.
