Linkuri accesibilitate

Pe contrasens


Emilian Galaicu Paun
Emilian Galaicu Paun
Sunt invitat la biblioteca „Liviu Rebreanu” din Chişinău, să le vorbesc profesoarelor de română, aflate la un curs de reciclare, despre carte. Dintre întrebările ce mi s-au pus, numeroase, o „scot în prăjină” pe aceasta, ce revine ori de cîte ori îndemn lumea – parafrazîndu-l pe poetul Stefan Petică – să mai treaca pe la librărie: Poate fi sărăcia o scuză pentru inapetenţa la cultură?

Hai s-o luăm mai de departe, le răspund, de la... Nord: acum cîţiva ani mă caută la telefon un tînăr din satul lui Eugen Cioclea (Terebna), cerîndu-mi să-i împrumut, nici mai mult nici mai puţin, cele două volume ale lui Georg Trakl scoase în seria „Poesis” de la Cartier. Din vorbă-n vorbă, aflu că se numeşte Ruslan Carţa, că este elev într-a zecea şi că... scrie. I le-am îmrumutat, şi nu doar volumele lui Trakl, dar şi Kavafis, Plath, Eliot, mai multe antologii de poezie franceză, americană ş.a.m.d. Acum e student la filosofie la Universitatea din Bucureşti şi ar fi trebuit să debuteze în volum. Ceea ce înseamnă că sărăcia te şi motivează să pui mîna pe carte cum ai pune mîna pe un paşaport (vizele urmează să le obţii de unul singur!)!

Mai încoace, sunt invitat de ziua lui Eminescu la un liceu prestigios din capitală; trec peste faptul că viitorii absolvenţi citeau poemele lui Eminescu din carte, deşi ar fi trebuit să le ştie pe dinafară, nu şi peste faptul că le citeau dintr-o ediţia scoasă în anii ’80 cu... chirilice! M-am simţit de-a dreptul umilit, ca scriitor invitat de dragul unei „măsuri” (vorba organizatorilor), dar şi ca editor (am îngrijit Opera poetică a lui Eminescu, în 4 volume, scoasă la Cartier – este una dintre experienţele care te marchează pe viaţă).

Nu atît sărăcia materială, cît suficienţa gregară ar trebui pusă în cauză. Anul împrejur, terasele sunt pline de tineri, în timp ce librăriile se animă de 2-3 ori pe an. „Deschideţi şi voi o li-berărie!”, mi-a sugerat un amic, suflînd în spuma... (zilelor? da de unde – prietenii ştiu ce am în vedere!)

Pe de-altă parte, nici profesorii, inclusiv de limbă şi literatură română, nu au lecturi la zi (sau deloc!), şi nici nu le vine pofta, unora (nu e nevoie să mergi la întîlniri cu cititorii ca să te convingi de asta). Ca şi cum i-a trimis cineva cu de-a sila la carte, ei ispăşind o pedeapsă pe viaţă, mai exiact pînă la pensie, dacă nu şi după. N-aş vrea să generalizez – am întîlnit profesori de română pe care mi i-aş fi dorit, din toată inima, la vîrsta formativă (mă gîndesc, bunăoară, la dna Raisa Leahu, de la liceul „Ion Creangă” din Bălţi); dar judecînd după nivelul general de (in)cultură (inclusiv, a vorbirii limbii materne), prestaţia acestora lasă mult de dorit.

A propos, din cîte ştiu, intrarea în biblioteci e gratuită – iar în vremuri grele, mulţi intelectuali lipiţi pămîntului le-au trecut pragul, cel puţin ca să se... încălzească (vezi Foamea lui Knut Hamsun sau, mai încoace, Zăpada lui Ohran Pamuk). Şi încă – nu pot să nu mă întreb: nu cumva însăşi inapetenţa culturală este cauza sărăciei?!...

Emilian GALAICU-PĂUN (n. 1964 în satul Unchiteşti, Floreşti, din Republica Moldova).

Redactor-şef al Editurii Cartier; din 2005, autor-prezentator al emisiunii Cartea la pachet de la Radio Europa Liberă; redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş).

Cărţi publicate:

(POEZIE) Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, 1994; Yin Time, 1999 (trad. germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, 2007); Gestuar, 2002; Yin Time (neantologie), 2004; Arme grăitoare, 2009; A-Z.best, antologie, 2012; Arme grăitoare, ediţie ne varietur, 2015; A(II)Rh+eu / Apa.3D, 2019;

(ROMAN) Gesturi (Trilogia nimicului), 1996; Ţesut viu. 10 x 10, 2011 (trad. engleză de Alistair Ian Blyth, Living Tissue. 10 x 10, Dalkey Archive Press, SUA, 2019);

(ESEU) Poezia de după poezie, 1999; Cărţile pe care le-am citit, cărţile care m-au scris, 2020;

(TRADUCERI) Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, 2001; Robert Muchembled, Oistorie a diavolului, 2002;Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul, 2003; Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, 2004; Michel Pastoureau, Albastru. Istoria unei culori, 2006; Michel Pastoureau, Ursul. Istoria unui rege decăzut, 2007; Roland Barthes, Jurnal de doliu, 2009; Edward Lear, Scrippius Pip, 2011; Michel Pastoureau, Negru. Istoria unei culori, 2012.

Prezent în numeroase antologii din ţară şi din străinătate.

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG