Una dintre soluţiile luate în vizor de autorii studiului “Securitatea energetic a Republicii Moldova: alternative viabile”, pentru a se atenua dependenţa sectorului energetic moldovenesc de gazul rusesc, este participarea la proiectul Nabucco. Acesta prevede construcţia unei conducte care să transporte gazul din Asia Centrală spre vest, fără să treacă prin Rusia, reducând astfel dependenţa energetică a Europei faţă de Kremlin.
Potrivit estimărilor IDIS Viitorul, Moldova ar urma să cheltuie peste 1 miliard de euro pentru a se conecta la Nabucco, dar ar obţine în schimb o sursă care să acopere, în caz de necesitate, întregul consum de gaze al ţării.
Victor Parlicov, Alexandru şi Dorina BaltagAnalistul economic de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov, crede totuşi că sunt puţine şanse ca Moldova să participe la acest proiect, în parte datorită factorului politic: „Banii nu sunt problema principală. Moldova este prea slabă ca să poată intra în jocurile politice dintre Uniunea Europeană, Rusia şi Statele Unite. Ar fi foarte bine ca acest proiect să fie realizat la nivel internaţional, dar asta depinde în ultimul rând de Moldova,” crede expertul.
Referitor la cele mai recente evoluţii din politica energetică moldovenească, Alexandru Baltag, unul dintre autorii studiului, a spus că în loc să reducă, ele au mărit şi mai mult dependenţa RM de gazul natural rusesc. Analistul a menţionat în principal decizia autorităţilor de a importa energie electrică de la CERS Moldovenească de la Cuciurgan aflată sub controlul rusesc şi respingerea ofertei ucrainene mai ieftine cu 10 la sută.
„Conform calculelor noastre, exportând energia cu 6 cenţi, centrala de la Cuciurgan plăteşte 160 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze naturale. Oficial însă se spune că atât Moldova, cât şi Tiraspolul plătesc acelaşi preţ. Astfel, constată Alexandru Baltag, RM încurajează acumularea a noi datorii din partea Transnistriei - datorii pe care din punct de vedere legal Gazprom-ul are tot dreptul să le ceară de la RM.”
Drept urmare, studiul recomandă autorităţilor să ceară Gazprom delimitarea clară a datoriilor între malul stâng şi malul drept al Nistrului, să negocieze cu furnizorul rus noi condiţii privind preţul gazului şi cel al tranzitului, precum şi să revadă acordul cu CERS Moldovenească.
Ca soluţii viabile pentru sporirea securităţii energetice, studiul menţionează două posibilităţi: una legată de creşterea nivelului de eficienţă energetică şi alta care se referă la dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Ambele sunt luate în calcul de guvernul moldovenesc în strategia energetică de până în 2020, dar – spun analiştii - guvernul face prea puţin pentru a a-şi atinge ţintele.
Potrivit estimărilor IDIS Viitorul, Moldova ar urma să cheltuie peste 1 miliard de euro pentru a se conecta la Nabucco, dar ar obţine în schimb o sursă care să acopere, în caz de necesitate, întregul consum de gaze al ţării.
Referitor la cele mai recente evoluţii din politica energetică moldovenească, Alexandru Baltag, unul dintre autorii studiului, a spus că în loc să reducă, ele au mărit şi mai mult dependenţa RM de gazul natural rusesc. Analistul a menţionat în principal decizia autorităţilor de a importa energie electrică de la CERS Moldovenească de la Cuciurgan aflată sub controlul rusesc şi respingerea ofertei ucrainene mai ieftine cu 10 la sută.
„Conform calculelor noastre, exportând energia cu 6 cenţi, centrala de la Cuciurgan plăteşte 160 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze naturale. Oficial însă se spune că atât Moldova, cât şi Tiraspolul plătesc acelaşi preţ. Astfel, constată Alexandru Baltag, RM încurajează acumularea a noi datorii din partea Transnistriei - datorii pe care din punct de vedere legal Gazprom-ul are tot dreptul să le ceară de la RM.”
Drept urmare, studiul recomandă autorităţilor să ceară Gazprom delimitarea clară a datoriilor între malul stâng şi malul drept al Nistrului, să negocieze cu furnizorul rus noi condiţii privind preţul gazului şi cel al tranzitului, precum şi să revadă acordul cu CERS Moldovenească.
Ca soluţii viabile pentru sporirea securităţii energetice, studiul menţionează două posibilităţi: una legată de creşterea nivelului de eficienţă energetică şi alta care se referă la dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Ambele sunt luate în calcul de guvernul moldovenesc în strategia energetică de până în 2020, dar – spun analiştii - guvernul face prea puţin pentru a a-şi atinge ţintele.
