Centrul de Investigaţii Jurnalistice a cîştigat la Curtea Supremă de Justiţie procesul împotriva Serviciul Vamal al Republicii Moldova, care refuzase să ofere date referitoare la contrabanda cu produse alimentare. Şi asta după ce o primă instanţă, apoi Curtea de Apel dăduse dreptate vameşilor.Curtea Supremă a respins în cele din urmă motivul invocat de Serviciul vamal prind pretinsa protejare a secretului comercial. Diana Răileanu a aflat amţnunte şi relatează.
Cornelia CozonacZiariştii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au cerut, în baza legii accesului la informaţie, date referitoare la fraudele comise de agenţi economici la importul şi exportul de carne. Serviciul Vamal a respins solicitarea pe motiv că ar fi vizat informaţii „confidenţiale”. Pentru că Serviciul Vamal obişnuia să se ascundă îndărătul acestei formule, Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, a a mers în instanţa de judecată: „Curtea de Apel a respins din start cererea noastră, considerând-o neîntemeiată, chiar dacă în procesul de judecată, reprezentantul serviciului vamal, spunea că o parte din informaţia asta o au”.
Victor Tănase, avocatul Centrului Acces Info care a reprezentat Centrul de Investigaţii Jurnalistice în judecată, consideră că decizia judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, care au calificat refuzul Serviciului Vamal drept o încălcare a drepturilor cetăţenilor la informare veridică asupra chestiunilor de interes public, este dovada unei schimbări în bine: „Întemeiat Centrul de Investigaţii Jurnalistice a cerut furnizarea acestor informaţii. Toţi ar trebui să ştim de unde este importată anumită carne, dacă se bucură de anumite controale, ce se vinde pe piaţa de produse”.
Chiar dacă CSJ a dat cîştig de cauză jurnaliştilor, şeful Serviciului Vamal, Viorel Melnic, se declară convins că refuzul vameşilor a fost perfect întemeiat:
„Cine este interesat ca publicul larg să ştie viaţa economică a unui agent economic, cât importă, ce tipuri de marfă importă şi încă şi de unde? Este concurenţă, la urma urmei şi secretul pe care-l poartă agentul economic”.
Doina Costin, coordonatoarea juridică a Centrului Independent de Jurnalism, notează că diverse instituţii de stat apelează foarte frecvent la clauza protejării secretelor de stat sau comerciale: „Această calificare a acestor informaţii este abuzivă, pentru că sunt legi speciale care prevăd criterii speciale prin care poate fi o informaţie secretizată sau calificată drept confidenţială”.
Doina Costin spune că nu-şi aminteşte ca vreun funcţionar să fi fost pedepsit pentru că nu a răspuns solicitării unui jurnalist, deşi Codul de Contravenţii Administrative prevede sancţionarea instituţiei sau persoanei care nu a oferit informaţia de interes public solicitată de mass-media sau de persoane fizice.
Victor Tănase, avocatul Centrului Acces Info care a reprezentat Centrul de Investigaţii Jurnalistice în judecată, consideră că decizia judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, care au calificat refuzul Serviciului Vamal drept o încălcare a drepturilor cetăţenilor la informare veridică asupra chestiunilor de interes public, este dovada unei schimbări în bine: „Întemeiat Centrul de Investigaţii Jurnalistice a cerut furnizarea acestor informaţii. Toţi ar trebui să ştim de unde este importată anumită carne, dacă se bucură de anumite controale, ce se vinde pe piaţa de produse”.
Chiar dacă CSJ a dat cîştig de cauză jurnaliştilor, şeful Serviciului Vamal, Viorel Melnic, se declară convins că refuzul vameşilor a fost perfect întemeiat:
„Cine este interesat ca publicul larg să ştie viaţa economică a unui agent economic, cât importă, ce tipuri de marfă importă şi încă şi de unde? Este concurenţă, la urma urmei şi secretul pe care-l poartă agentul economic”.
Doina Costin, coordonatoarea juridică a Centrului Independent de Jurnalism, notează că diverse instituţii de stat apelează foarte frecvent la clauza protejării secretelor de stat sau comerciale: „Această calificare a acestor informaţii este abuzivă, pentru că sunt legi speciale care prevăd criterii speciale prin care poate fi o informaţie secretizată sau calificată drept confidenţială”.
Doina Costin spune că nu-şi aminteşte ca vreun funcţionar să fi fost pedepsit pentru că nu a răspuns solicitării unui jurnalist, deşi Codul de Contravenţii Administrative prevede sancţionarea instituţiei sau persoanei care nu a oferit informaţia de interes public solicitată de mass-media sau de persoane fizice.
