In urma cu cateva luni, un prieten si-a pierdut slujba pe care o avea intr-o companie de lobbying agricol aici in Bruxelles. Cum omul nu mai e la prima tinerete, a fost desigur deprimat si un timp l-am tot scos la baut, ca sa-l sprijin, sa-l intaresc cu sfaturi, sa-i spun sa nu bea singur acasa, samd.
Recent, revazandu-l, mi s-a parut foarte prosper si arata bine si odihnit. Mi-a spus insa ca nu. Nu si-a gasit alta slujba, dar cum are un somaj destul de bun garantat pentru un an, s-a decis sa se bucure de anul asta ca si cum ar fi in vacanta. Prin el am aflat de existenta unui adevarat curent cultural, pornit din America si compus din oameni care si-au pierdut serviciul si care descopera bucuriile simple pe care nu le mai aveau atunci cand munceau 8 ore pe zi si se temeau permanent ca au sa ajunga fara lucru. Curentul are si un nume: i se spune funployment, ca in unemployment, adica somaj, dar cu un f in fata care face prima silaba sa devina cuvantul fun: placut, vesel, agreabil.
Adeptii lui fffunemployment descopera lucruri si placeri pe langa care ar fi putut trece o viata intreaga fara a le vedea. Prietenul meu a vandut tot si cu o parte a banilor primiti compensatie cand a fost dat afara a plecat cateva luni in nordul Mongoliei, facand un soi de turism salbatec, dormind prin iurtele nomazilor mongoli si cheltuind un dolar sau doi pe zi. O cunostinta de-a lui, desenatoare industriala s-a pus sa invete chitara hawaiana. Un grup de oameni dati afara de la aceeasi intreprindere au format o echipa de volley de plaja.
Prietenul meu mi-a mai spus ca recupereaza citind toate aparitiile literare pe care le ratase in ultimii ani din pricina faptului ca fusese prea acaparat de munca sa de lobbyist agricol. Dupa Mongolia, vrea acum sa mearga un timp in alta parte. I-am atras atentia ca viata asta de funemployment e facuta pentru oamenii care nu au nici copii, si nici un imprumut ipotecar care le striveste optimismul. “E adevarat”, a fost el de acord, dupa care mi-a strecurat ca poate si copiilor le-ar placea o calatorie in jurul lumii.
Bun, dar ce se va intampla cand iti vei termina toti banii? l-am intrebat. Crezi ca viata o sa fie la fel de fun si atunci? Ooh… O sa am intotdeauna prieteni adevarati – ca tine - care sa ma invite la baut… Si-atunci n-am putut sa nu il scot la o terasa, unde, desigur, s-a pus sa-mi vorbeasca despre Mongolia.
Recent, revazandu-l, mi s-a parut foarte prosper si arata bine si odihnit. Mi-a spus insa ca nu. Nu si-a gasit alta slujba, dar cum are un somaj destul de bun garantat pentru un an, s-a decis sa se bucure de anul asta ca si cum ar fi in vacanta. Prin el am aflat de existenta unui adevarat curent cultural, pornit din America si compus din oameni care si-au pierdut serviciul si care descopera bucuriile simple pe care nu le mai aveau atunci cand munceau 8 ore pe zi si se temeau permanent ca au sa ajunga fara lucru. Curentul are si un nume: i se spune funployment, ca in unemployment, adica somaj, dar cu un f in fata care face prima silaba sa devina cuvantul fun: placut, vesel, agreabil.
Adeptii lui fffunemployment descopera lucruri si placeri pe langa care ar fi putut trece o viata intreaga fara a le vedea. Prietenul meu a vandut tot si cu o parte a banilor primiti compensatie cand a fost dat afara a plecat cateva luni in nordul Mongoliei, facand un soi de turism salbatec, dormind prin iurtele nomazilor mongoli si cheltuind un dolar sau doi pe zi. O cunostinta de-a lui, desenatoare industriala s-a pus sa invete chitara hawaiana. Un grup de oameni dati afara de la aceeasi intreprindere au format o echipa de volley de plaja.
Prietenul meu mi-a mai spus ca recupereaza citind toate aparitiile literare pe care le ratase in ultimii ani din pricina faptului ca fusese prea acaparat de munca sa de lobbyist agricol. Dupa Mongolia, vrea acum sa mearga un timp in alta parte. I-am atras atentia ca viata asta de funemployment e facuta pentru oamenii care nu au nici copii, si nici un imprumut ipotecar care le striveste optimismul. “E adevarat”, a fost el de acord, dupa care mi-a strecurat ca poate si copiilor le-ar placea o calatorie in jurul lumii.
Bun, dar ce se va intampla cand iti vei termina toti banii? l-am intrebat. Crezi ca viata o sa fie la fel de fun si atunci? Ooh… O sa am intotdeauna prieteni adevarati – ca tine - care sa ma invite la baut… Si-atunci n-am putut sa nu il scot la o terasa, unde, desigur, s-a pus sa-mi vorbeasca despre Mongolia.
