Linkuri accesibilitate

Între Chișinău și Tiraspol în misiunea Bruxelles-ului


George Dura
George Dura

Jurnalul lui George Dura

Luni
Alegerile europene. Am votat! Desi eram in Chisinau, am votat prin procura. Sunt cetatean belgian si votul este obligatoriu in Belgia. A fi cetatean aduce cu sine nu numai anumite drepturi, dar si anumite obligatii fata de societate. Absenta de la vot este amendata cu aproximativ 100 de euro in Belgia. Daca prezenta la vot ar fi obligatorie in toata Europa, Parlamentul european ar fi un for si mai legitim. In total au votat numai 43 % din europeni. Destul de rau. A intari legitimitatea Parlamentului European ar insemna o pierdere a influentei politice a statelor membre in procesul decizional al UE. Mai mult, noile state membre, cum este Romania, au inregistrat o prezenta la vot extrem de scazuta, in jur de 27%. In plus, ce exemplu de democratie poate da Romania la vecinii sai estici, precum Moldova, cand si in Romania, stat UE, sunt suspectate cazuri de frauda electorala? In fine, revenind la votul obligatoriu, cum e cazul in Belgia, poate ar fi un exemplu interesant pentru Rep. Moldova. Mai ales acum, cand se speculeaza despre prezenta la vot la anticipate. Sigur ca nu mai este timp pentru a schimba codul electoral, dar problematica merita dezbatuta pentru alegerile din viitor. In rest, sunt in Chisinau deja de aproape o saptamana pentru un proiect care studiaza rolul societatii civile de pe ambele maluri ale Nistrului in solutionarea conflictului Transnistrean. Ma aflu deja pentru a patra oara in Chisinau, si m-am familiarizat deja cu orasul si locuitorii sai simpatici si primitori.

Marţi
Tiraspol. Din 2004, ma ocup de Moldova in calitate de expert politic in Bruxelles. De mult vroiam sa ajung la Tiraspol, dar nu am reusit pana acum. Odata ajuns, parca nu mi se parea ceva „exotic” sau „iesit din comun”, asa cum este de obicei descris mai ales de vizitatorii straini (mai cu seama de cei occidentali), adica ca fiind un oras inghetat in timpurile sovietice. Vazusem deja poze si citisem despre Tiraspol, ceea ce a atenuat efectul surprizei. Pe de alta parte, nu am stat destul de mult ca sa-mi formez o opinie solida. La „faimoasa vama” totul a mers foarte bine. Am intrat cu pasaportul belgian, asa de usor ca si cum l-as fi prezentat pe cel moldovean. Mai amuzant decat tancurile care aveau tunul indreptat spre Chisinau, mi s-a parut necesitatea de a schimba bani. Euro contra rubla transnistreana. Cu banii monopoly in buzunar ne-am indreptat catre un magazin Kvint, spre a cumpara cateva sticle de coniac. In loc de varianta locala a rublei lor, ce ar fi daca se proceda spre euro-izarea Transnistriei? Adica adoptarea treptata a euro-ului cum e de exemplu cazul in Kosovo, dar numai de populatie? Ar fi o mica revolutie, nu? Intalnirile la Tiraspol au fost foarte interesante. Mai ales pentru ca ca interlocutorii pareau foarte deschisi si uneori chiar critici la adresa regimului din Tiraspol. Oare sa fi fost numai de fatada?

Miercuri
Am avut o intalnire cu reprezentanti ai societatii civile din Transnistria, aici la Chisinau. Cinci persoane au dat curs invitatiei mele de a participa la o restransa masa rotunda. Persoanele care au venit reprezentau segmentul societatii civile din Transnistria care este necontrolat de catre autoritatile de pe malul stang al Nistrului, adica adevaratul „grassroots”. Pentru ca discutiile sa fie cat mai deschise era important ca intalnirea sa aibe loc la Chisinau, si nu la Tiraspol. Discutia s-a purtat tot in cadrul proiectului. Am fost foarte interesat sa cunosc probleme cu care se confrunta zi de zi si sa aflu doleantele lor. Ceea ce reiesea din discutie era faptul ca, in calitatea lor de cetateni ai Republicii Moldova, se simt abandonati de autoritatile acestui stat. Au impresia ca sunt o povara pentru autoritatiile din Chisinau fiindca tulbura apele. Chisinau nu vreau sa fie deranjat in relatia sa, si asa aproape inexistenta, cu Tiraspolul.

Joi
M-am intalnit cu mai multi experti ai societatii civile din Moldova. Evident, toate discutiile erau axate pe miscarea lui Marian Lupu de a parasi partidul comunistilor. Expertii schitzeaza mai multe scenarii, dar ceea ce multe au in comun este un fel de neincredere in sinceritatea intentiilor d-lui Lupu. Ramane de vazut cum vor sta lucrurile in cateva saptamani. Oricum, faptul ca Lupu este agreat de occident (si ar putea fi acceptabil si pentru rusi) si ca ar putea reprezenta candidatul de compromis, in caz ca opozitia sau comunistii nu castiga o majoritate clara in alegerile anticipate, nu ar trebui neglijat. Deci Marian Lupu este ori un fel da cal Troian al comunistilor ori un candidat de compromis. In orice caz opozitia parlamentara ar trebui sa se focalizeze pe campania electorala si nu pe scenarii politice sau pe distribuirea ipotetica a posturilor din viitorul guvern. Ambitiile personale ale liderilor de opozitie au mentinut opozitia in aceasta stare de fragmentare si de aceea aceasta este partial responsabila pentru scorul bun al comunistilor din 5 aprilie.

Vineri
Azi am avut ultimele intalniri. Este a zecea zi in Chisinau si abia astept sa ma reintorc la Bruxelles. Nu ca nu m-as simti bine la Chisinau, dar mi-e dor de tara. In plus, am de finalizat raportul pe situatia societatii civile din Moldova, pentru a-l prezenta la Roma intr-o saptamana. Prin interviuri am obtinut mult material, iar acum trebuie sa fac o sinteza, iar la final sa trag concluziile. Impresia mea este ca situatia poate fi imbunatatita. De exemplu, cred ca proiectele UE pentru Transnistria ar trebui in viitor sa se axeze si pe democratizare si nu numai in sfera socio-economica. De asemenea, in mod prioritar trebuie investit intr-o presa independenta si acces la posturi de televiziune independente in regiunea Transnistreana. Am speranta ca situatia macar pe malul drept a Nistrului, pana la urmatoarea mea vizita in Moldova, sa se fi schimbat in bine, mai ales dupa alegerile anticipate. Speranta, dupa cum se stie, moare ultima.

Pe aceeași temă

XS
SM
MD
LG