Desi un sondaj comandat de Parlamentul European cu o saptamana un urma evidentia un interes in crestere al cetatenilor europeni pentru scrutinul care se va finaliza duminica, la Bruxelles dar si in cele mai multe dintre cele 27 de capitele europene teama de absenteism este in crestere.
Pentru a chema cetatenii la vot Parlamentul European a pus in miscare o masinarie de relatii publice care a ajuns la public sub forma primei si celei mai mari campanii de comunicare institutionale desfasurata pana acum de legislativul european.
Sondajul, efectuat în perioada 4-15 mai, indica o participare la vot de 49%, faţă de 34% asa cum indica in ianuarie un sondaj Eurobarometru.
Cu toate acestea realitatea pare sa fie mai gris decat o arata studiile sociologice mai ales in tari ca Marea Britanie si Olanda unde primii cetateni europeni merg azi la vot. Zguduita in ultimele saptamani de un scandal privind deconturile abusive ale unor membri ai cabinetului si parlamentului, care a dus la demisia a doi ministri si a mai multor parlamentari, societatea britanica pare a fi tentata sa acorde credit, de aceasta data partidelor mici. Laburistii, partid aflat la putere dar si liberalii aflati in opozitie vor avea, se pare scoruri mult sub cele ce ar putea fi obtinute, la un loc de partidele mici ridicate in sondaje de gafele guvernantilor. Potrivit Euronews care citeaza diferite sondaje de opinie facute publice la Londra, laburistii nu vor obtine mai mult de 18 procente lasand loc euroscepticilor din Partidul Independent care militeaza pentru iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana.
Situatie destul de asemanatoare si in Olanda, tara care impreuna cu Franta a dat un dus rece Europei respingand in 2005 Constitutia Europeana.
Se asteapta ca Partidul de extrema dreapta Partidul Libertatii(PVV) sa fi sedus electoratul cu platforma sa anti-imigrare. Euronews aminteste si de carismaticul lider al acestui partid Geert Wilders, un critic fervent al Islamului si de campania sa impotriva apropierii Uniunii Europene de Turcia.
Sondaje recente arata ca partidele care formeaza coalitia de guvernare Crestin Democratii si Partidul Muncii, vor pierde cateva locuri in Parlamentul European. Pe de alta parte se pare ca pro-eropenii de la D66 vor castiga ceva fotolii potrivit Euronews in conditiile in care numarul maxim de membri olandezi ai Parlamentului European se ridica la 25.
Potrivit unui sondaj comandat in luna mai de Parlamentul European pentru 57% dintre europeni şomajul reprezintă principala preocupare, urmată de problema creşterii economice (45%). Pe lista de priorităţi urmează insecuritatea (32%), viitorul pensiilor (31%), care în prezent se află în faţa inflaţiei, puterea de cumpărare şi alte provocări globale precum schimbările climatice şi terorismul. Asadar, somaj în creştere, protecţie socială în scădere: scrutinul european mobilizează atât de puţin pentru că Europa nu este de folos claselor populare, estimează politologul spaniol Vicenç Navarro in publicatia Publico.
Cauzele sunt evidente, dacă înţelegem ce se întâmplă în UE. Şomajul în ţările Europei celor 15 a crescut neîncetat din anii 80 încoace, iar condiţiile de muncă ale populaţiei active s-au degradat (partea din populaţia activă afirmând că lucrează în condiţii stresante a trecut de la 32% în 1991 la 44% în 2005), scrie Publico care compara somajul cu valoarea creşterii anuale a cheltuielilor publice pentru bunăstarea socială (pensii, sănătate, locuinţe) care a scăzut treptat, de la 6,2% în 1990 la 4,8% în 2004. Apoi, scrie publicatia spaniola, acoperirea socială în caz de boală, incapacitate a muncii sau de şomaj a scăzut, ca şi salarizarea (masa salarială, care depinde de nivelul salariilor şi de numărul de salariaţi) în procentaj din revenitul naţional (trecând de la 68% în 1975 la 58% în 2005). Aceste date sunt indicatoare ale deteriorării situaţiei sociale ale claselor muncitoare din Europa celor 15, pe când veniturile pe capital au crescut vertiginos. Între 1999 şi 2006, beneficiile întreprinderilor au crecut cu 33%, pe când costul muncii n-a crescut decât cu 18%.
Această polarizare socială a reveniturilor, crede Publico, decurge din politicile promovate de consensul de la Bruxelles (echivalent european al consensului liberal din Washington) şi aplicate de instituţiile europene, precum Comisia europeană (care supraveghează aplicarea Pactului de Stabilitate, şi este responsabilă de austeritatea bugetară) şi Banca centrală europeană (ale cărei politici monetare au adus enorme beneficii sferei financiare, în detrimentul stimulării economiei şi a creării de locuri de muncă). Iar populaţia este conştientă şi de aceasta. Comisia europeană şi Banca centrală europeană sunt printre instituţiile cele mai puţin apreciate.
Toţi aceşti factori justifică dezamăgirea claselor populare faţă de construcţia europeană, dezamăgire ce afectează partidele de centru-stânga, întrucât grupurile sociale cele mai atinse de politicile liberale, în special clasele muncitoare, constituie electoratul de centru-stânga. Aceste partide trec printr-o adâncă criză, fiindcă s-au aliat politicilor liberale când erau la putere, şi vor trebui să-şi impună o extinsă restructurare auto-critică, mentioneaza Publico. “Pe când dreapta îşi datorează succesul fidelităţii bazei sale electorale, compusă din categoriile sociale cu revenituri mari, care trag beneficii din politicile liberale, dar şi dintr-o anume fâşie a claselor populare, atrasă de mesajul naţionalist şi anti-imigranţi, din cauza marii precarităţi din UE. Pentru că cei mai rasişti nu sunt cei mai ignoranţi, ci cei cu situaţia cea mai precară, ori acum precaritatea este importantă în UE.” mai noteaza publicatia spaniola.
După britanici şi olandezi va veni rândul irlandezilor şi cehilor să se ducă la urne, apoi a letonilor, slovacilor, maltezilor şi ciprioţilor. Cele mai multe dintre statele membre UE(19 la numar) intre care si Romania. vor vota duminică.
Noua componenta politica a legislativului European va fi cunoscuta duminică seara, în jurul orei 20.30 GMT.
Pentru a chema cetatenii la vot Parlamentul European a pus in miscare o masinarie de relatii publice care a ajuns la public sub forma primei si celei mai mari campanii de comunicare institutionale desfasurata pana acum de legislativul european.
Sondajul, efectuat în perioada 4-15 mai, indica o participare la vot de 49%, faţă de 34% asa cum indica in ianuarie un sondaj Eurobarometru.
Cu toate acestea realitatea pare sa fie mai gris decat o arata studiile sociologice mai ales in tari ca Marea Britanie si Olanda unde primii cetateni europeni merg azi la vot. Zguduita in ultimele saptamani de un scandal privind deconturile abusive ale unor membri ai cabinetului si parlamentului, care a dus la demisia a doi ministri si a mai multor parlamentari, societatea britanica pare a fi tentata sa acorde credit, de aceasta data partidelor mici. Laburistii, partid aflat la putere dar si liberalii aflati in opozitie vor avea, se pare scoruri mult sub cele ce ar putea fi obtinute, la un loc de partidele mici ridicate in sondaje de gafele guvernantilor. Potrivit Euronews care citeaza diferite sondaje de opinie facute publice la Londra, laburistii nu vor obtine mai mult de 18 procente lasand loc euroscepticilor din Partidul Independent care militeaza pentru iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana.
Situatie destul de asemanatoare si in Olanda, tara care impreuna cu Franta a dat un dus rece Europei respingand in 2005 Constitutia Europeana.
Se asteapta ca Partidul de extrema dreapta Partidul Libertatii(PVV) sa fi sedus electoratul cu platforma sa anti-imigrare. Euronews aminteste si de carismaticul lider al acestui partid Geert Wilders, un critic fervent al Islamului si de campania sa impotriva apropierii Uniunii Europene de Turcia.
Sondaje recente arata ca partidele care formeaza coalitia de guvernare Crestin Democratii si Partidul Muncii, vor pierde cateva locuri in Parlamentul European. Pe de alta parte se pare ca pro-eropenii de la D66 vor castiga ceva fotolii potrivit Euronews in conditiile in care numarul maxim de membri olandezi ai Parlamentului European se ridica la 25.
Potrivit unui sondaj comandat in luna mai de Parlamentul European pentru 57% dintre europeni şomajul reprezintă principala preocupare, urmată de problema creşterii economice (45%). Pe lista de priorităţi urmează insecuritatea (32%), viitorul pensiilor (31%), care în prezent se află în faţa inflaţiei, puterea de cumpărare şi alte provocări globale precum schimbările climatice şi terorismul. Asadar, somaj în creştere, protecţie socială în scădere: scrutinul european mobilizează atât de puţin pentru că Europa nu este de folos claselor populare, estimează politologul spaniol Vicenç Navarro in publicatia Publico.
Cauzele sunt evidente, dacă înţelegem ce se întâmplă în UE. Şomajul în ţările Europei celor 15 a crescut neîncetat din anii 80 încoace, iar condiţiile de muncă ale populaţiei active s-au degradat (partea din populaţia activă afirmând că lucrează în condiţii stresante a trecut de la 32% în 1991 la 44% în 2005), scrie Publico care compara somajul cu valoarea creşterii anuale a cheltuielilor publice pentru bunăstarea socială (pensii, sănătate, locuinţe) care a scăzut treptat, de la 6,2% în 1990 la 4,8% în 2004. Apoi, scrie publicatia spaniola, acoperirea socială în caz de boală, incapacitate a muncii sau de şomaj a scăzut, ca şi salarizarea (masa salarială, care depinde de nivelul salariilor şi de numărul de salariaţi) în procentaj din revenitul naţional (trecând de la 68% în 1975 la 58% în 2005). Aceste date sunt indicatoare ale deteriorării situaţiei sociale ale claselor muncitoare din Europa celor 15, pe când veniturile pe capital au crescut vertiginos. Între 1999 şi 2006, beneficiile întreprinderilor au crecut cu 33%, pe când costul muncii n-a crescut decât cu 18%.
Această polarizare socială a reveniturilor, crede Publico, decurge din politicile promovate de consensul de la Bruxelles (echivalent european al consensului liberal din Washington) şi aplicate de instituţiile europene, precum Comisia europeană (care supraveghează aplicarea Pactului de Stabilitate, şi este responsabilă de austeritatea bugetară) şi Banca centrală europeană (ale cărei politici monetare au adus enorme beneficii sferei financiare, în detrimentul stimulării economiei şi a creării de locuri de muncă). Iar populaţia este conştientă şi de aceasta. Comisia europeană şi Banca centrală europeană sunt printre instituţiile cele mai puţin apreciate.
Toţi aceşti factori justifică dezamăgirea claselor populare faţă de construcţia europeană, dezamăgire ce afectează partidele de centru-stânga, întrucât grupurile sociale cele mai atinse de politicile liberale, în special clasele muncitoare, constituie electoratul de centru-stânga. Aceste partide trec printr-o adâncă criză, fiindcă s-au aliat politicilor liberale când erau la putere, şi vor trebui să-şi impună o extinsă restructurare auto-critică, mentioneaza Publico. “Pe când dreapta îşi datorează succesul fidelităţii bazei sale electorale, compusă din categoriile sociale cu revenituri mari, care trag beneficii din politicile liberale, dar şi dintr-o anume fâşie a claselor populare, atrasă de mesajul naţionalist şi anti-imigranţi, din cauza marii precarităţi din UE. Pentru că cei mai rasişti nu sunt cei mai ignoranţi, ci cei cu situaţia cea mai precară, ori acum precaritatea este importantă în UE.” mai noteaza publicatia spaniola.
După britanici şi olandezi va veni rândul irlandezilor şi cehilor să se ducă la urne, apoi a letonilor, slovacilor, maltezilor şi ciprioţilor. Cele mai multe dintre statele membre UE(19 la numar) intre care si Romania. vor vota duminică.
Noua componenta politica a legislativului European va fi cunoscuta duminică seara, în jurul orei 20.30 GMT.
