“Rusia este cel mai mare si cel mai important vecin al Uniunii Europene, dar si cel mai solicitant” a spus astazi presedintele Traian Basescu la Forumul economic Uniunea Europeana-Rusia, care se desfasoara la Bucuresti. Seful statului roman s-a referit doar indirect si foarte de departe la relatiile Bucuresti-Moscova, vorbind mai degraba in numele Bruxelles-ului. Marile probleme ale cooperarii cu Rusia se regasesc in planul “vecinatatii comune a Europei de Est si a Marii Negre” subliniaza Traian Basescu, explicind ca in aceasta zona se afla “chestiunile ireconciliabile, precum recunoasterea unilaterala de catre Rusia a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud”.
Seful statului roman a incercat sa demonstreze pe parcursul intregului discurs cu argumente directe ca Rusia este deocamdata un partener impredictibil, sugerind in acest fel ca europenii nu se pot baza deocamdata pe bunele intentii ale Moscovei. Traian Basescu a declarat astfel ca “Atacul masiv militar asupra Georgiei in 2008, ca si criza gazului la inceputul acestui an au zdruncinat increderea in intentiile Moscovei”. Uniunea Europeana si Rusia nu trebuie sa construiasca “sfere de influenta” ci “sfere de incredere”, mai adauga Traian Basescu facind referire la incrincenarea cu care liderii de la Kremlin incearca sa tina la distanta de Uniunea Europeana statele care s-au eliberat de sub tutela Moscovei odata cu caderea URSS. Presedintele roman a tinut sa declare ca romanii vor “ramine in continuare buni europeni”, dar si “buni vecini, insistind asupra garantarii independentei si integritatii tuturor statelor din zona”.
Traian Basescu a trasat spre finalul discursului sau si jaloanele pe care ar trebui sa le urmeze Moscova si Bruxellesul pentru a se “bucura impreuna de pace si dezvoltare”: in primul rind cele doua parti trebuie sa discute lucrurile care le separa, apoi sa reconstruiasca increderea pierduta si in al treilea rind fiecare sa-si asume obligatiile care ii revin. Teoretic acest model suna bine, dar presedintele Romaniei stie pe propria sa piele ca in practica lucrurile se complica si devin ecuatii greu sau imposibil de rezolvat. Relatiile incordate dintre Bucuresti si Moscova, care in plan diplomatic au cunoscut ani de inghet din 2004 incoace, s-au deteriroat si mai mult dupa revolta de la Chisinau si schimbarea legii acordarii cetateniei romane.
In pandant insa, relatiile economice par sa evolueze, dupa vizita de saptamina trecuta a ministrului roman al economiei la Moscova si perspectivele nerespinse de oficialii autohtoni de a sprijini proiectul gazoductului South Stream, care isi propune sa aduca in Europa gaz rusesc prin ocolirea Ucrainei. Pina acum liderii romani mizau doar pe proiectul concurent Nabucco, prin care europenii vor sa aduca gaz caucazian in occident cu ocolirea Rusiei.
Seful statului roman a incercat sa demonstreze pe parcursul intregului discurs cu argumente directe ca Rusia este deocamdata un partener impredictibil, sugerind in acest fel ca europenii nu se pot baza deocamdata pe bunele intentii ale Moscovei. Traian Basescu a declarat astfel ca “Atacul masiv militar asupra Georgiei in 2008, ca si criza gazului la inceputul acestui an au zdruncinat increderea in intentiile Moscovei”. Uniunea Europeana si Rusia nu trebuie sa construiasca “sfere de influenta” ci “sfere de incredere”, mai adauga Traian Basescu facind referire la incrincenarea cu care liderii de la Kremlin incearca sa tina la distanta de Uniunea Europeana statele care s-au eliberat de sub tutela Moscovei odata cu caderea URSS. Presedintele roman a tinut sa declare ca romanii vor “ramine in continuare buni europeni”, dar si “buni vecini, insistind asupra garantarii independentei si integritatii tuturor statelor din zona”.
Traian Basescu a trasat spre finalul discursului sau si jaloanele pe care ar trebui sa le urmeze Moscova si Bruxellesul pentru a se “bucura impreuna de pace si dezvoltare”: in primul rind cele doua parti trebuie sa discute lucrurile care le separa, apoi sa reconstruiasca increderea pierduta si in al treilea rind fiecare sa-si asume obligatiile care ii revin. Teoretic acest model suna bine, dar presedintele Romaniei stie pe propria sa piele ca in practica lucrurile se complica si devin ecuatii greu sau imposibil de rezolvat. Relatiile incordate dintre Bucuresti si Moscova, care in plan diplomatic au cunoscut ani de inghet din 2004 incoace, s-au deteriroat si mai mult dupa revolta de la Chisinau si schimbarea legii acordarii cetateniei romane.
In pandant insa, relatiile economice par sa evolueze, dupa vizita de saptamina trecuta a ministrului roman al economiei la Moscova si perspectivele nerespinse de oficialii autohtoni de a sprijini proiectul gazoductului South Stream, care isi propune sa aduca in Europa gaz rusesc prin ocolirea Ucrainei. Pina acum liderii romani mizau doar pe proiectul concurent Nabucco, prin care europenii vor sa aduca gaz caucazian in occident cu ocolirea Rusiei.
