Turneul lui Joe Biden este văzut ca un semnal că Statele Unite nu au uitat de regiunea volatilă a Balcanilor încă măcinată de tensiunile care au dus la destrămarea violentă a fostei Iugoslavii cu aproape două decenii în urmă.
Prima escală a vicepreşedintelui american este Bosnia-Herţegovina. El a aterizat la Sarajevo însoţit de şeful politicii externe europene, Javier Solana. "Va fi o întâlnire importantă, a declarat Solana, înaintea convorbirilor cu liderii comunităţilor rivale, cea a bosniacilor, cea a croaţilor şi cea sârbilor. Pentru prima dată la acest nivel, a mai spus oficialul european, americanii şi europenii merg împreună în Bosnia şi îşi exprimă intenţiile comune în faţa tuturor liderilor ţării”.
Mesajul comun este acela ca Bosnia să pună în practică reformele cheie pentru primirea în Uniunea Europeană şi NATO şi se adresează mai ales principalilor lideri rivali, premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik şi reprezentantul musulman în preşedinţia tripartită a ţării Haris Silajdzic.
Vicepreşedintele american este întâmpinat în Bosnia cu sentimente diferite. În timp ce bosniacii ar dori o implicare mai mare a Statelor Unite, sârbii protestează, cerînd Washington-ului să se retragă.
Statele Unite au mediat în 1995 la Dayton în Ohio acordul de pace care a pus capăt celor peste trei ani de război în Bosnia, a menţinut graniţele internaţional recunoscute ale ţării, dar a divizat-o în două mini-state confederative – unul pentru sârbii creştin-ortodocşi, iar altul pentru bosniacii musulmani şi croaţii catolici. Acordul s-a dovedit suficient de bun pentru a opri luptele, dar nu pentru a asigura un stat funcţional.
Vizita de astăzi a lui Joe Biden a fost prefaţată de o rezoluţia votată săptămâna trecută de Camera Reprezentanţilor din Congresul american care îndeamnă la reforme constituţionale urgente în Bosnia şi cere numirea unui emisar american special pentru Balcani. Rezoluţia spune că acordul de la Dayton conţine multe compromisuri impuse la vremea semnării de nevoia salvării vieţilor omeneşti, dar care împiedică astăzi dezvoltarea unor instituţii politice eficiente.
Mulţi politicieni locali sunt receptivi la ideea reformelor constituţionale, cu excepţia liderului sârbilor Milorad Dodik. El spune că nu va accepta nici o schimbare menită să ducă la sporirea puterilor la nivel federal în defavoarea autonomiei Republicii Srpska.
Într-un comentariu pe tema turneului vicepreşedintelui american, directorul de programe al Europei Libere, Nenad Pejic spune că Bosnia este astăzi cheia pentru rezolvarea tensiunilor care rămân în Balcani, la nouă ani de la înlăturarea liderului autoritar iugoslav, Slobodan Miloşevici, la un deceniu de la intervenţia militară a NATO în Kosovo şi la 14 ani de la acordul de la Dayton. Guvernul central al Bosniei este subminat de politica neadecvată a autorităţilor de la Sarajevo şi de ideile separatiste ale Republicii Srpska.
“Eşecul relansării procesul de reforme în Bosnia, spune Nenad Pejic este plin de pericole. Fără perspectiva primirii în Uniunea Europeană ţara va rămâne ceea ce este astăzi – neatrăgătoare, disfuncţională şi cu diviziuni profunde între musulmanii nemulţumiţi, sârbii frustraţi şi croaţii vulnerabili. Va rămâne un paradis al crimei şi o ameninţare pentru securitatea europeană”.
Iar în condiţiile în care Uniunea Europeană s-a dovedit neputiincioasă să rezolve problemele Balcanilor, Statele Unite ar trebui să ducă la bun sfârşit cele începute în trecut, spune Pejic. Mai importantă decât vizita de azi la Sarajevo poate fi escala lui Joe Biden mâine la Belgrad. Ca regiunea să fie stabilizată, Serbia este cea care trebuie să accepte integritatea şi suveranitatea Bosniei, iar preşedintele sârb Boris Tadic trebuie să le spună sârbilor bosniaci să caute soluţii la Sarajevo, nu la Belgrad, tot aşa cum sârbii minoritari din Kosovo, fosta provincie sârbă care şi-a declarat independenţa cu sprijinul Statelor Unite anul trecut, ar trebui să caute la rândul lor soluţii la Priştina.
Prima escală a vicepreşedintelui american este Bosnia-Herţegovina. El a aterizat la Sarajevo însoţit de şeful politicii externe europene, Javier Solana. "Va fi o întâlnire importantă, a declarat Solana, înaintea convorbirilor cu liderii comunităţilor rivale, cea a bosniacilor, cea a croaţilor şi cea sârbilor. Pentru prima dată la acest nivel, a mai spus oficialul european, americanii şi europenii merg împreună în Bosnia şi îşi exprimă intenţiile comune în faţa tuturor liderilor ţării”.
Mesajul comun este acela ca Bosnia să pună în practică reformele cheie pentru primirea în Uniunea Europeană şi NATO şi se adresează mai ales principalilor lideri rivali, premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik şi reprezentantul musulman în preşedinţia tripartită a ţării Haris Silajdzic.
Vicepreşedintele american este întâmpinat în Bosnia cu sentimente diferite. În timp ce bosniacii ar dori o implicare mai mare a Statelor Unite, sârbii protestează, cerînd Washington-ului să se retragă.
Statele Unite au mediat în 1995 la Dayton în Ohio acordul de pace care a pus capăt celor peste trei ani de război în Bosnia, a menţinut graniţele internaţional recunoscute ale ţării, dar a divizat-o în două mini-state confederative – unul pentru sârbii creştin-ortodocşi, iar altul pentru bosniacii musulmani şi croaţii catolici. Acordul s-a dovedit suficient de bun pentru a opri luptele, dar nu pentru a asigura un stat funcţional.
Vizita de astăzi a lui Joe Biden a fost prefaţată de o rezoluţia votată săptămâna trecută de Camera Reprezentanţilor din Congresul american care îndeamnă la reforme constituţionale urgente în Bosnia şi cere numirea unui emisar american special pentru Balcani. Rezoluţia spune că acordul de la Dayton conţine multe compromisuri impuse la vremea semnării de nevoia salvării vieţilor omeneşti, dar care împiedică astăzi dezvoltarea unor instituţii politice eficiente.
Mulţi politicieni locali sunt receptivi la ideea reformelor constituţionale, cu excepţia liderului sârbilor Milorad Dodik. El spune că nu va accepta nici o schimbare menită să ducă la sporirea puterilor la nivel federal în defavoarea autonomiei Republicii Srpska.
Într-un comentariu pe tema turneului vicepreşedintelui american, directorul de programe al Europei Libere, Nenad Pejic spune că Bosnia este astăzi cheia pentru rezolvarea tensiunilor care rămân în Balcani, la nouă ani de la înlăturarea liderului autoritar iugoslav, Slobodan Miloşevici, la un deceniu de la intervenţia militară a NATO în Kosovo şi la 14 ani de la acordul de la Dayton. Guvernul central al Bosniei este subminat de politica neadecvată a autorităţilor de la Sarajevo şi de ideile separatiste ale Republicii Srpska.
“Eşecul relansării procesul de reforme în Bosnia, spune Nenad Pejic este plin de pericole. Fără perspectiva primirii în Uniunea Europeană ţara va rămâne ceea ce este astăzi – neatrăgătoare, disfuncţională şi cu diviziuni profunde între musulmanii nemulţumiţi, sârbii frustraţi şi croaţii vulnerabili. Va rămâne un paradis al crimei şi o ameninţare pentru securitatea europeană”.
Iar în condiţiile în care Uniunea Europeană s-a dovedit neputiincioasă să rezolve problemele Balcanilor, Statele Unite ar trebui să ducă la bun sfârşit cele începute în trecut, spune Pejic. Mai importantă decât vizita de azi la Sarajevo poate fi escala lui Joe Biden mâine la Belgrad. Ca regiunea să fie stabilizată, Serbia este cea care trebuie să accepte integritatea şi suveranitatea Bosniei, iar preşedintele sârb Boris Tadic trebuie să le spună sârbilor bosniaci să caute soluţii la Sarajevo, nu la Belgrad, tot aşa cum sârbii minoritari din Kosovo, fosta provincie sârbă care şi-a declarat independenţa cu sprijinul Statelor Unite anul trecut, ar trebui să caute la rândul lor soluţii la Priştina.
